MARANATA !!!

MARANATA !!!
Showing posts with label ROMANIA. Show all posts
Showing posts with label ROMANIA. Show all posts

Saturday, October 19, 2019

FRATELE MIA IOVIN A FOST PROMOVAT IN GLORIE

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

Fratele Mia Iovin a plecat la Domnul

Ultimul moisist.
A terminat călătoria ieri, 17 octombrie 2019.
O filmare cu el acum 8 ani aveți mai jos:

https://youtu.be/uqsjrsiMNOE
A fost ultimul supraviețuitor din lotul creștinilor arestați în anul 1959.
Ultimii ani ai vieții i-a petrecut la Chicago.
A lăsat o carte autobiografică:
 Istoria unui rob al lui Hristos.
Una din ultimele lui apariții publiceaici, …”îl laud pe Domnul pentru că mi-a dat și așa frați.”.
Cântările Biruinței, cartea lui de cântări.
Câteva cântări:
Ce mare har să poți vedea cu ochii tăi lumina. O interpretare aici.
De n-ar fi Harul Tău cel mare slăvitul meu Mântuitor.
 Aici.
Fișa matricolă penală a fratelui Mia pe pagina web cu deținuții politici.
Mai multe din ce am scris despre fratele Mia,
 aici.
„Scumpă este înaintea Domnului
moartea celor iubiţi de El.”
Psalmul 116:15
Din cât l-am cunoscut, dacă ar fi să-l caracterizez printr-un singur cuvânt, acesta ar fi: APRIG. Era un om aprig, pasionat de ceea ce credea, ce spunea, spunea cu pasiune și convingere, cu ardoare. Undeva am scris părerea lui despre conflictele frățești.
Acum, la ceasul plecării lui la „raport”, vă las cu o meditație la prima cântare pe care a compus-o în subteranul Securității din Timișoara (dec 1958).
Vă dau textul cântării și „pățania” de după.
1. Eram un păcătos pierdut, făr’ căpătâi
Dar m-a văzut Hristos, El m-a iubit întâi
Pe nume m-a chemat El, Fiu de Dumnezeu
Și m-a răscumpărat murind în locul meu.
R: Azi sunt fericit și cânt că-s mântuit,
Păcatul mi-e iertat prin sângele- I vărsat
Azi sunt fericit și cânt că-s mântuit,
Prin harul Său bogat, Isus, El, m-a salvat !
2. Eram între tâlhari, căzut jos, crunt lovit,
Zăceam în chinuri mari, ei moartea mi-au gătit;
În starea asta rea, Isus m-a întâlnit,
El rănile-a legat și har mi-a dăruit.
3. Azi liber sunt deplin, sfărmat e jugul greu
Și pace am din plin prin Salvatorul meu;
Viața I-am predat și tot ce am e-al Lui
În veșnicii canta-voi laudă Domnului !
Prima cântare pe care mi-a dat-o Domnul a fost în subteranul Securităţii din Timişoara (dec. 1958), celula nr: 19. Subiectul ei este întoarcerea mea la Dumnezeu. Câţiva ani mai târziu, după eliberarea mea din închisoare (1964), am fost anchetat de un ofițer de Securitate cu privire la ea. „Spune drept, cine sunt tâlharii despre care vorbeşti în strofa a II-a, nu-i aşa că suntem noi? Tu eşti cel ce ai căzut între tâlhari, adică noi, care te-am bătut şi schingiuit? “ I-am răspuns cum mi-a dat Domnul în clipa aceea: „ Ce ziceti, Isus pe care L-am numit în cântare, este pentru dvs. o persoană reală, sau una fictivă? “ A stat pe gânduri câteva momente şi mi-a răspuns: este una fictivă. (Se temea să spună că e reală, asta ar fi însemnat că şi el credea în Isus. Ar f fost o mare greşeală a lui pentru care putea să-şi piardă funcţia de ofiţer comunist). I-am răspuns. „Dacă Isus este un personaj fictiv, atunci nici „ talharii nu sunt persoane reale, ci fictive. Deci nu este vorba despre dvs. în cântecul meu!“ „ Dar atunci, ce sunt tâlharii, hai spune!“ I-am răspuns. „ Tâlharii sunt păcatele mele care voiau să mă distrugă, să-mi pierd viaţa veşnică dăruită prin Isus Hristos.“ A văzut că a pierdut bătălia şi a schimbat subiectul. Ei îmi pregăteau dovezi pentru un nou proces.”
Mai adaug o cântare, numărul 26, pagina 42 din Cântările Biruinței;
1. Ce scumpă este moartea ‘naintea Domnului
A celor ce-n credinţă sfârşesc pe calea Lui.
Ce scumpă este moartea acelor preaiubiţi,
//: Isus în cer i-aşteaptă să fie răsplătiţi. .//
2. De trudă, de durere, de lacrimi, de suspin,
Scăpaţi sunt pe vecie, primind ceresc alin.
Nu cerul cu splendoarea e fericirea lor,
//: Ci Domnul însuşi este răsplata sfinţilor. .//
3. Căci cerul fară Domnul e-un sfeşnic far’ lumini,
p-un templu fară chivot; în el să nu te-nchini.
În Templul Veşniciei, în Nou Ierusalim, /
/: Hristos e Mare Preot, ce har să Ii slujim! .//
4. Ce scumpă este moartea ‘naintea Domnului
A celor ce-n credinţă sfârşesc pe drumul Lui.
Ce scumpă este moartea a celor preaiubiţi,
//: Hristos în cer i-aşteaptă să fie răsplătiţi. .//
Mia Iovin
Cu acest frate, cu această căpetenie s-a stins o generație de martiri, una pe care în anii 80, când am început să-L slujesc pe Dumnezeu, mi-am luat-o ca model.
Ne-au lăsat o cale sau mai bine zis au fost ultimii pe o cale pe care nu prea mai vrea să calce nimeni. Calea lepădării lumii, a lepădării lumii religioase, a lepădării Baalilor și Astarteelor unor religii pline de temple și „stâlpi ciopliți”, dar goală de conținut și angajament.
În ultimii ani ai vieții au avut adunare de doi, el și soția, nici măcar doi sau trei.
După ce adunarea pe care a înființat-o în Chicago a fost „subminată” de cei din România (cu care s-a întâlnit și acolo) și au pus ca și „cap” un om trimis de ei dându-l afară pe Mia prin manevre (cum au făcut de-atunci în multe alte locuri, a rămas doar el cu soția.
Și aceasta este și mărturisirea lui de credință, pe care ne-o lasă ca un fel de testament pentru toți cei ce rămân lângă promisiunile lui Dumnezeu:
„…Pentru mine închisoarea n-a fost numai chin şi suferinţă fizică, ci un şir lung şi greu de torturi psihice. Securiştii nu şi-au putut ierta că nu mi-au putut frânge rezistenţa spirituală, ca să mă transforme într-o unealtă a lor şi într-un om de concesii. Dar aceeaşi închisoare a fost şcoala cea mai înaltă a ascultării.
Îl laud pe Domnul şi pentru faptul că mi-a dat o soţie care să-L iubească întâi pe El, iar pe mine să mă înţeleagă, să fie supusă şi  ascultătoare. O viaţă întreagă am avut deplină unitate  duhovnicească. Ea a purtat şi poartă împreună cu mine ocara lui Hristos. Avem adunare nouă în casa noastră. Domnul Isus a spus că adunarea Lui începe de la doi!… Suntem noi doi: eu şi soţia mea, avem Cuvântul lui Dumnezeu, rugăciunea, cântarea de laudă şi frângerea pâinii în fiecare întâia zi a săptămânii. Mărturisim şi aşteptăm venirea Lui, recunoaştem Trupul Domnului Hristos şi iubim frăţietatea cu dragostea adevărului…..”
COMENTARII:

2 Responses to Fratele Mia Iovin a plecat la Domnul

  1. vladimirela spune:19 octombrie 2019 la 19:30A fost o generație de aur a fraților credincioși. Îți trec fiorii când asculți mărturia lui. Azi este momentul nostru să fim mărturie pentru cei din lume. Oare vom reusi să ducem credința următoarei generații care vine după noi? Oare ce/câte isprăvi ale lui Dumnezeu le vom povesti următoarei generații? Vom avea ce povesti?
    Doamne ajută!
vesteabună spune:19 octombrie 2019 la 23:19
„Poveștile” în care te vezi parte, te formează.
Un produs cu o „poveste” în spate se vinde.
Domnul Isus a vorbit doar povești, doar pilde, despre una, despre alta, despre oi, talanți, robi, vrăbii, grâu, boabe, armate, constructori, toate s-a împletit ca într-un film frumos și ne-au lăsat tâlcul lor, mai deductibil decât orice definiție cu termeni, premise, ipoteze și concluzii.
Da, avem ce povesti, dar nu ne crede nimeni, factorii de influență sunt nevăzuți ca îngerii și activi tot ca ei.
Pe soția unuia din întemnițați (Aron Mladin) am întrebat-o acum câțiva ani: „-Care a fost cel mai greu lucru pe care l-ați suportat cât timp a fost fratele Aron la pușcărie?” Mi-a răspuns fără să clipească: „-Mergeam pe stradă și din partea opusă venea spre mine o soră de la adunare, când m-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.”
Grea poveste, o spuneți la copii?
Ar trebui, nu pentru vendetă, pentru învățătură.
În spatele fratelui Mia a stat ca ajutor sora Domnica, o femeie ca o stâncă. Fără compromis.
Nu ai cum să fi mărturie, când mergi la adunare „să-l simți” pe Domnul.
De ce să-i inviți și pe alții să vină: „să-L simtă” și ei?
Cam la atât s-a redus mesajul celor ce-l vând: la această chintesență de absurditate, pe note și pe voci, iertare.
Sunt 3 metode prin care Dumnezeu trezește: îngrozire, întristare, gelozie.
(https://vesteabuna.wordpress.com/2019/08/13/parghii-ale-cuvantului-care-conduc-la-pocainta-ingrozire-intristare-starnire-la-gelozie/)
Diavolul adoarme cu potirul.
Da, e bună întrebarea: avem ce povesti?
Și Postman vorbea cu speranță despre narațiune, ca mijloc vital de educație (https://vesteabuna.wordpress.com/2018/12/01/adunarile-crestine-sa-fie-case-de-atentie-nu-de-detentie-nici-de-teatru-si-divertisment-nevoia-unui-alt-fel-de-trezire/), omul trebuie să se simtă parte dintr-o narațiune, să se vadă în mijloc de poveste. Dacă aceasta este povestea lui Dumnezeu, atunci omul va avea viitor și-l va urmări cu pasiune, când va crede bine „povestea”.
Am scris la momentul potrivit:
„Cuvântul tipărit analizează și generează gânduri, concepte, procese de gândire care educă mintea și o țin trează, omul educat de text va putea procesa concepte complexe și extinse în spațiu și mai ales în timp, va fi înrădăcinat istoric și astfel va putea concepe el însuși planuri sau se va putea integra în planuri.
Imaginea nu transmite gânduri, chiar imaginea în mișcare (cum e reclama) transmite un imperativ, un îndemn de a cumpăra de exemplu, o socoteală de-a gata, omul educat de reclame va deveni treptat incapabil de procesare mentală, va deveni un (cum spune Biblia) greoi la auzit, sau pe românește „greu de cap”.”
aici: https://vesteabuna.wordpress.com/2018/11/30/lumea-lui-cucu-bau/

Wednesday, October 28, 2015

Halloween-ul sarbatoarea SATANICA care manipuleaza cetateanul Roman

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

539438_4298102063537_1003146137_nHalloween-ul sarbatoarea SATANICA care manipuleaza cetateanul Roman

https://www.youtube.com/watch?v=sE_pMf7qia8

Insuşi "părintele" modern al "bisericii lui Satan", Anton Szandor LaVey, obişnuia sa spună ca Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de "Noaptea Walpurgica" sau Sabatul vrăjitoarelor, de pe 1 mai.

Halloween-ul -- şcolarizarea satanismului pentru copiii români

Integrarea in UE si occidentalizarea societăţii face ca în România autorităţile să se simtă obligate (la presiuni deloc dezinteresate) la o adevărată maimuţăreală a sinistrei 
sărbători americane, care este promovată pe toate canalele şi cu toate puterile.

Astfel, Teatrul National pentru Copii îşi deschidea la un moment dat stagiunea cu spectacolul "Lampa lui Jack" -- o punere în scenă pentru copii a poveştii dovleacului de Halloween, poveste în care Diavolul joacă rolul principal, în realitate o şcolarizare mascată a satanismului pentru copiii români...

12045348_901631093260328_6378792259710212559_o

Friday, November 1, 2013

JEWISH TESTIMONIES -RIVKAH LAZAROVICI-I FOUND THE JESUS MESIA IN COMMUNISTIC ROMANIA



665661_453117764726851_799958152_o969158_426756730780144_1836335833_n

 

Rivkah Lazarovici, I found the Jewish Messiah in communistic Romania

Multumesc lui Cella pentru postare si anunt.

14146_536583519760693_1296068238_n

Thursday, September 26, 2013

ULTIMA DORINTA A SILVIEI A FOST CA MISIUNEA EI SA CONTINUIE SI DUPA PLECAREA EI


Silvia a plecat, dar lucrarea a rămas – Gicu Cotleț


În dimineața zilei de 19 septembrie 2013, când zorii dimineții încep să alunge întunericul nopții Silvia noastră dragă a plecat în cea mai lungă călătorie din viața ei. Biletul a fost cumpărat cu mulți ani înainte dacă nu greșesc tocmai din anul 1967. Un bilet numai dus (one way) și fără însoțitor. Poate s-ar fi bucurat să aibă un însoțitor dar nu a fost posibil. Imediat după ce și-a prezentat pașaportul a fost preluată cu multă dragoste de iubitul inimii ei și condusă până la destinația finală. În acea dimineață mohorâtă de septembrie împreună cu Silvia era doar familia ei, Elena, Lidia și Tudorică Sfatcu din California. Tudorică a fost dispecerul de serviciu care a transmis instrucțiunile de zbor pentru toți membrii familiei și a urmărit cu lacrimi în ochi plecarea lui Silvia.

La doar câteva ore după plecarea Silviei au început să sosească la ”aeroportul” de lângă pădure și alți călători care priveau nedumeriți la cei rămași pe pista de plecare. Nu au lipsit nici florile dar nici lacrimile. Am mai înălțat o rugăciune spusă din toată inima dar Silvia nu ne-a mai auzit. Am cântat lângă ea dar nu a mai schițat nici un gest pentru noi toți. Cu obrajii brăzdați de lacrimi familia i-a pregătit rochia de mireasă și a dat-o celor doi spravegheatori cu intrucțiunile de rigoare. Coafura i-a fost făcută și apoi în liniște a fost așezată în ”scaunul de stejar” al miresei care era frumos sculptat de ameșii care au cunoscut-o pe Silvia.

Au urmat trei zile de ”nuntă” ca-n povești, exact cum Silvia și-a dorit, dar fără famfară și instrumente. A fost o adevărată sărbătoare de comemorare a călătoriilor Silviei în cei 62 de ani pe planeta Pământ, călătorii presărate cu tot felul de peripeții care cu greu ar putea fi cuprinse în cărțile lui Silvia.

Aș dori pe cât posibil ca minunile din viața ei să să circule pe toate meridianele lumii în limba dulce și frumoasă a moldovenilor și să poată încuraja mai departe pe frații noștri dragi de limbă și culoare dar în același timp să vorbească tot mai mult de Dumnezeul lui Silvia, al românilor și al tuturor credincioșilor.

În acest scop aș ruga pe toți cei care ați călătorit cu Silvia în cei 62 de ani să vă căutați agendele de bord și să începeți să colectați însemnările voastre. Aș dori dacă se poate ca toate aceste fărâmituri să fie adunate într-un singur coș din care să curgă râul binecuvântării peste sufletele noastre. M-aș bucura dacă aș primii toate aceste însemnări de călătorie pe adresa mea de E-mail gcotlet@camoh.org și apoi să găsim persoana potrivită care să facă lucrarea.

Ultima dorință a Silviei scrisă cu cerneală neagră și udată cu lacrimi a fost ca misiunea ei (God Knows Ministries) să continuie și după plecarea ei.

Singurul care a fost gata să preia această dorință a fost Bill Mullet, unul dintre frații menoniți cu inimă de român dar mai presus de toate cu dragoste pentru lucrarea Domnului.

Sunt lucruri complet necunoscute pentru noi toți, dar cunoscute de bunul nostru Dumnezeu. Deocamdată doar atât putem spune că avem voință și viziune dar avem nevoie de binecuvântarea Domnului. Personal am încrederea că Dumnezeul lui Silvia și Dumnezeul nostru ne va ajuta să continuăm tot ce Silvia a început. Dacă va fi voia Domnului dorim ca toate dorințele ei să devină realitate și cerem binecuvântarea Domnului peste aceste proiecte mari.

Silvia a fost doar făclia care a aprins focul misiunii românilor din diaspora. Acest foc a cuprins și inimile noastre și dorim din toată inima ca să-l putem duce mai departe pe toate meridianele. După cum spunea fratele Valentin Popovici la priveghiul de vineri seara a fost doar cenușa adunată în tigăile de aramă, a fost una din copcile de aur care țineau covoarele cortului împreună. Am dori ca aceste copci să ne unească pe români și americani sau orice altă națiune, să fim legați ca și o

”brățară care mâna-Ti înconjoară
Ca un brâu de piatră rară,
Ca veșmântul Tău de in.
Să nu poată-a ne desparte
Nici furtună și nici moarte,
Ci cum scrie-n sfânta Carte,
Să fim una pe deplin,
Ca veșmântul Tău de in”.

Am vrea ca toți să știe că, fie că trăm fie că murim, noi suntem ai Domnului.

Fiecare din noi trăim zilnic minunile Domnului și vedem purtarea lui de grijă. Singurul lucru pe care îl puteți face la ora actuală este să ne purtați în rugăciune și să cereți ca voia Domnului să se facă în toate cele istorisite de mine până acum.

Când timpul îmi va permite voi continua să vă țin la curent cu înaintarea lucrării începută de Silvia.  Am vrea ca fiecare dintre noi să fim motivați de vestetul ”Nu voi muri, ci voi trăi și voi povesti lucrările Domnului” (Ps. 118:17).

Am vrea ca prin tot ce vom face Numele Domnului să fie înălțat și nu numele noastre. Am vrea ca noi să fim cenușa adunată în cenușarul de argint, să fim potirul de aur din care să bea cel însetat din apa dulce și cristalină a Cuvântului lui Dumnezeu.

Aș dori ca scrisoarea mea să fie doar o provocare venită din partea celui mai neînsemnat dintre voi toți, cel căruia Dumnezeu i-a mai dat o șansă să se pocăiască, o șansă să mai spună celor dragi că Domnul Isus este bun cu cei cu inima curată, și are îndelungă răbdare cu noi cu toți.

Din dragoste pentru Domnul Isus și din respect pentru cea care a fost sora noastră Silvia Tărniceriu,

Gicu Cotleț, Septembrie 26. 2013

603882_3401655416042_499643968_np11602461

Monday, July 29, 2013

APOCALIPSA -ANTICRISTUL


1011942_10201000055060296_323926853_n

Apocalipsa – XV. Antihristul. Cap. 13.11-18

XV.
Antihristul
Capitolul 13.11-18

     Lumea aşteaptă un lider religios cu autoritate. Într-un veac al îndoielii şi nesiguranţei, oamenii ar dori pe cineva care să aibă răspuns la toate problemele etice, religioase şi politice care îi frământă. Credincioşii însă ştiu că Dumnezeu a vorbit deja cu autoritate în persoana Fiului Său şi Şi-a descoperit gândul în Cuvântul Său cel sfânt. Privitor la pământ, şi credincioşii aşteaptă pe Cineva în viitor, și anume pe Domnul Isus Hristos venind în glorie ca să stabilească autoritatea şi puterea cerului pe pământ. El va coborî din cer pe pământ însoțit de toți sfinţii Lui glorificaţi, care vor domni pe pământ împreună cu El timp de o mie de ani de pace şi binecuvântări. Însă „omul viitor” pe care necredincioşii îl aşteaptă să se nască pe pământ este un om al pământului, pământesc, și nu Domnul din ceruri. Aşteptarea aceasta urmează să-şi aibă împlinirea în „omul păcatului”, Antihristul, falsul Mesia, care se va descoperi în curând. Acesta nu va fi cunoscut decât după ce Biserica celor întâi născuţi va fi răpită în prezenţa Domnului.

     Mulţi care aşteaptă pe Antihrist, închipuindu-şi că aşteaptă o reîncarnare a lui Hristos Însuşi, mărturisesc că sunt în aşteptarea unui mântuitor care să se nască pe pământ în mod firesc. O societate cunoscută ca „Ordinul Stelei de Răsărit” a înrolat la repezeală mii de membri care declară că aşteaptă un mare învăţător mondial, dar care în realitate pregătesc lumea pentru primirea acelui monstru al nelegiuirii, falsul Hristos, a cărui venire este prin lucrarea balaurului, cu semne şi minuni mincinoase.

     A fi înştiinţat înseamnă a fi înarmat: sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu a prezis venirea acelui viclean şi a arătat unde va duce descoperirea lui. Niciun cercetător atent al Cuvântului, învăţat de Duhul Sfânt, nu poate să nu observe umbra Antihristului descrisă pe multe pagini ale Scripturii. Ioan spune: „aţi auzit că are să vină Antihrist” (1 Ioan 2.18). Singura întrebare care frământă pe mulţi priveşte identificarea persoanei sau a lucrurilor la care se referă. Este Antihristul o persoană sau un sistem? Multe nume cu greutate pot fi citate ca fiind în favoarea unei sau altei opinii, dar, pentru ca încrederea noastră să nu se întemeieze pe înţelepciunea oamenilor ci pe puterea lui Dumnezeu în această problemă, ca şi în oricare alta, dorim să fim călăuziţi de Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Să reamintim acest fapt binecuvântat şi anume: că Hristos este o Persoană glorioasă, sfântă, atotputernică, una din Treimea veşnică, care a pus pe oameni în legătură cu Dumnezeu; El S-a născut ca om pe pământ dintr-o fecioară, şi S-a smerit şi S-a făcut ascultător ca om până la moarte şi încă moarte de cruce. Logic vorbind, cine aşteaptă ca Antihristul să fie tot om, cu o personalitate definită și opusă Domnului Isus Hristos, dar pretinzând să fie tot ce a fost El, aşteaptă uzurparea locului lui Hristos. Să nu uităm că în lume există un Trup unit cu Hristos, al cărui Cap glorios este El. Tot în lume există de asemenea, şi un sistem religios apostat, așa-zis creștin, opus celui divin, pretinzând fals că este mireasa lui Hristos şi singurul păzitor autorizat a tainelor lui Dumnezeu. Este sistemul acesta Antihrist sau este mai degrabă Babilonul cel mare, antibiserica? Probabil că această opinie din urmă este cea corectă.

     Cuvântul profetic scoate în evidenţă două mari înşelătorii religioase: un fals Hristos şi o falsă biserică. Nu trebuiesc confundate una cu cealaltă. Antihristul va fi un om, aşa cum Hristosul lui Dumnezeu a fost Om. Babilonul însă este un vast sistem organizat, aşa cum Biserica lui Dumnezeu este o organizaţie divină. Dar una este o contrafacere satanică. Când glasul profeţiei vorbeşte despre Antihrist, este folosit pronumele masculin „el”. Când se vorbeşte despre biserica falsă, se foloseşte neutrul „it” în engleză sau femininul „ea”. Antihristul este capul suprem al sistemului apostat care are aceeaşi relaţie cu el, ca şi Hristos cu Biserica. De la prima promisiune făcută Seminţei femeii, care urma să zdrobească la împlinirea vremii capul şarpelui, oamenii au aşteptat şi aşteaptă să se ridice dintre ei un izbăvitor. O astfel de aşteptare se bizuie pe Scriptură şi a fost realizată la naşterea Domnului Hristos. Dar de când El a fost lepădat, continuarea aşteptării a devenit o pervertire a adevărului. Pentru că Izbăvitorul trimis de Dumnezeu, „Sămânţa femeii”, a fost răpit de Dumnezeu şi aşezat pe tronul Său. În locul Lui a venit sămânţa şarpelui (Antihristul) şi cei ce îl aşteaptă nu-şi dau seama de aceasta. De mii de ani şarpele a fost simbolul religiei ezoterice (ascunse) care reprezintă înţelepciunea şi venirea celui ce revendică a fi înţelepciunea lui Dumnezeu. Religia ezoterică este religia prin excelenţă a lui Antihrist. Deci, un om este aşteptat. Venirea lui se apropie. El va veni când, în cele din urmă, puterea care-l opreşte acum, adică Duhul Sfânt, va fi luat la venirea Domnului Isus pentru răpirea credincioșilor Lui. Cel ce va veni este marele monarh al cultului Noii Ordini Mondiale. El este viitorul Imaum, sau Mahidi al musulmanilor. El este Parasu Roma (ultima încercare a lui Vişnu) aşteptat de brahmani; viitorul Montezume al aztecilor; falsul Mesia al evreilor apostaţi; marele Maestru al tuturor sectelor yoghine; supraomul evoluţioniştilor; hun al filosofilor, ale căror aiureli au pregătit calea războiului mondial. El va fi un supus al lui Satan, un hulitor al lui Dumnezeu, fără nicio conştiinţă, aproape un supraom, un individ a cărui descoperire va însemna încoronarea prezentei apostazii şi deplina zeificare a umanităţii pentru victimele lui zăpăcite. Astfel, lumea va fugi de Hristosul lui Dumnezeu şi îşi va întinde mâinile dornice să ureze bun venit viitorului, adică „omului păcatului”. Bizuindu-se pe el, acesta va urma să vină la timpul său. Cuvântul lui Dumnezeu declară că venirea lui este la fel de sigură ca şi a doua venire a Domnului Isus Hristos din glorie.

     Între timp marea antibiserică (sistemul rău care este o contrafacere a adevăratei Biserici), aruncă sistematic peste bord adevărurile Scripturii şi urmează minciunile ce va pregăti lumea să primească pe „mincinosul” despre care spune 1 Ioan 2.22, adică Antihristul. Cine este mincinosul? Cel ce tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul. Cine iubeşte şi spune o minciună îşi va avea partea în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, este porunca neschimbată a Dumnezeului adevărului. Nu este de dorit pentru nimeni să fie amestecat în această nelegiuire îngrozitoare!

     Cea mai completă descriere a lui Antihrist în Scriptură se află în Daniel 11.36-45. A se citi acest pasaj. Observăm că aici este prezis că un împărat, care va fi un ateu, se va ridica în Ierusalim, deci un evreu; pentru că este prezis clar despre el că „nu va ţine seamă nici de Dumnezeul părinţilor săi, nici de dorinţa femeilor”. Expresia „Dumnezeul părinţilor săi” nu poate însemna nimic altceva decât Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, şi este o expresie frecvent folosită în Scriptură; în timp ce expresia „dorinţa femeilor” este recunoscută, atât de evrei cât şi de comentatorii creştini ca referindu-se la Mesia. Punctul acesta cred că este foarte important, pentru că Antihristul n-ar fi putut să fie falsul Mesia dacă n-ar fi fost evreu, sau, în caz contrar, n-ar fi putut revendica supunerea lui Israel. El va fi un mare conducător evreu care, la început, va părea un mare iubitor al poporului său şi care îi va stabili în ţara lor. Dar în curând va da la o parte orice restricţie şi înălţându-se pe sine, se va mări împotriva oricărui dumnezeu, va vorbi lucruri mari împotriva Dumnezeului dumnezeilor în timpul ultimilor trei ani şi jumătate a celei de-a 70 săptămână a lui Daniel. Să facem o comparaţie dintre cele două texte: cel din Daniel şi cel din Apocalipsa 13.11 unde citim: „Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur”. Observăm că nu se ridică din naţiunile păgâne ca prima fiară, ci iese din pământ (ţară), ţara Palestinei, exact aceeaşi ţară în care împăratul din Daniel 11, urmează să se descopere. El avea „două coarne ca un miel”, pentru că la început pare să aibă şi blândeţe (ca un miel), dar vorbirea lui este apoi asemănătoare cu a balaurului şi aceasta îl trădează ce este de fapt. Este vorbirea înălţării de sine care arată că păcatul său este acelaşi ca şi al stăpânului său, diavolul, care a căzut datorită mândriei.

     Acum Daniel spune că deşi încăpăţânatul împărat nu vrea să recunoască niciun dumnezeu supranatural, totuşi el cinsteşte pe unul numit „dumnezeul cetățuilor”, evident, un om, pentru că este unul căruia el îi plăteşte tribut: „un dumnezeu pe care părinţii lui nu l-a cunoscut, va fi cinstit cu aur, argint, pietre scumpe şi lucruri plăcute”. Acest om puternic va fi sprijinitorul lui Antihrist şi, în schimbul protecţiei lui, va face ca Palestina să se supună autorităţii sale şi să-i plătească tribut. Acest ”dumnezeu străin” îl va confirma şi îl va acoperi cu slavă şi-l va face să cârmuiască peste mulţi şi să împartă ţara pentru câştig. Dar acelaşi lucru este implicat în Apoc.13.12: „Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei; şi făcea ca pământul şi locuitorii ei să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată”. Înţelegem că el este viceregele primei fiare, pe care lumea o recunoaşte ca dumnezeu (în sensul în care erau recunoscuţi Cezarii în vechime, ca dumnezei), și ca stăpân, îmbogăţind-o cu averile evreiești.

     Antihristul nu va fi numai un abil om de stat, un politician viclean, ci şi un făcător de minuni: „Săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ, în faţa oamenilor. Şi amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dădea să le facă în faţa fiarei. Și a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia” (v.13-14). Aceasta se potriveşte cu relatarea izbitoare a „omului fărădelegii” din 2 Tesaloniceni 2.3-12. A se citi aceste versete. Aici este o precizare a venirii împăratului ateu din Daniel 11 şi a făcătorului de minuni din Apocalipsa 13.

     Unul din semnele timpurilor din zilele noastre este setea nesănătoasă după minuni şi semne, predominantă în multe domenii. Este cea mai periculoasă stare a minţii, iar Domnul Hristos se ferea de orice lucru de genul acesta. Suntem prea aproape de sfârşitul dispensaţiunii actuale ca să mai aşteptăm vreo minune divină; numai semnele satanice şi minunile vor creşte pe măsură ce ne apropiem de sfârşit şi, când Antihristul va apărea, el va da oamenilor toate minunile pe care le doresc, doar ca să-i amăgească şi să-i facă să accepte pretenţiile lui nelegiuite. Ce semnifică cu exactitate imaginea fiarei, nu ştim. Putem spune că este legată de înştiinţarea Domnului nostru că „urâciunea pustiirii” va fi aşezată în locul sfânt. În orice caz, va fi apogeul apostaziei, va fi semnalul ca toţi evreii credincioşi, care în zilele acelea de mari prigoniri se vor lipi de Domnul, trebuie să fugă din Ierusalim printre naţiuni, până la arătarea Domnului Hristos. Se spune că fiara, asemănătoare cu mielul, va da viaţă imaginii (icoanei) şi va vorbi şi va face „ca cei ce nu se vor închina icoanei fiarei, să fie omorâţi”. O mare companie se va forma din evrei apostaţi şi naţiuni apostate care vor copia într-un fel sindicatele noastre din ziua de astăzi şi organizaţiile unite prin jurământ. Aceasta se spune în versetele 16 şi 17: „Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, liberi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei”. Este bine ca cei credincioşi de astăzi să se păzească de astfel de asociaţii lumeşti şi de juguri nepotrivite.

     Domnul nostru Isus Hristos spunea iudeilor: „Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi; dacă va veni un altul în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi” (Ioan 5.43). El vorbea despre această îngrozitoare persoană arătată mai sus. Şi Zaharia 11.16-17 spune: „Căci iată că voi ridica în ţară un păstor, căruia nu–i va păsa de oile care pier; nu se va duce să caute pe cele mai tinere, nu va vindeca pe cele rănite, nu va îngriji de cele sănătoase; ci va mânca din carnea celor mai grase şi nu le va mai lăsa decât copitele! Vai de păstorul de nimic care îşi părăseşte oile! Să cadă sabia pe braţul lui şi pe ochiul lui cel drept! Să i se usuce braţul de tot şi să i se stingă ochiul drept!” Acest idol păstor este pus în contrast cu Păstorul cel Bun, pe care Zaharia trebuie să-l personifice sau să-l reprezinte, aşa cum este descris în prima parte a capitolului, că a fost vândut pe 30 de arginţi. Această parte a profeţiei a fost literalmente împlinită şi putem crede că restul se va împlini la timpul potrivit.

     Pe idolul păstor evreii îl aşteaptă chiar acum, deşi ei nu-şi dau seama. La un Congres Sionist, cu câţiva ani înainte de primul război mondial, Max Nordau a declarat: „Noi suntem gata să urăm bun sosit oricărui om care ne va conduce înapoi în ţara noastră şi ne va stabili acolo în prosperitate”. Max Nordau este un evreu reformat care a părăsit speranţa mesianică. Dar recent, doctorul Mosinsohn, de la Colegiul ebraic din Iafa, a făcut un turneu prin America în interesele aceleiaşi mişcări sioniste, şi am avut prilejul să-l aud vorbind Universităţii din California. În comentariile sale a spus: „Gândiţi-vă la toţi marii lideri religioşi care au ieşit din Răsărit. Moise s-a ridicat din Răsărit; Buda, Confucius, Isus şi Mahomed, toţi s-au ridicat din Răsărit. Şi vă spun vouă, popor din Apus, cu încredere, că dacă voi veți readuce pe evrei în căminul lor strămoşesc, nu peste mult timp noi vă vom da un alt mare lider religios care va depăşi poate pe toţi câţi au venit mai înainte”. Eu și cu un medic credincios cu care venisem împreună, ne-am privit uimiţi unul pe altul. Simţeam că ascultăm pe un Ioan Botezătorul al lui Antihrist, atât de surprinzător era anunţul. Şi cu lumina pe care cuvântul profetic o aruncă peste viitorul foarte apropiat, nu ne îndoim că declaraţia acestui lider evreu se va împlini în cel perfid care urmează să se ridice în Palestina, şi care va fi recunoscut de iudaismul şi creştinătatea apostată ca fiind Hristosul, omul viitorului. Spre acest îngrozitor sfârşit tind și toate cultele moderne şi, după ce prezenţa Duhului Sfânt va fi retrasă de pe pământ odată cu răpirea credincioșilor, descoperirea acestui om nu va mai fi oprită.

     Mulți reformaţi moderni consideră că papa reprezintă împlinirea profeţiilor la care am meditat. Şi nu ne miră, pentru că papalitatea, acest sistem nesfânt, este unul din cele mai uluitoare contrafaceri a ceea ce este din Dumnezeu. Însă este cert că aceasta nu satisface cerinţele cazului nostru, deşi negreşit că este unul din „mulţii antihrişti” despre care scrie apostolul Ioan, când ne înştiinţează mai dinainte de „Antihrist”, a cărui venire este încă viitoare.

     Dacă ne îndreptăm atenţia către acest mincinos de la Roma, găsim şase lucruri prezise despre Antihrist care pentru papă n-au fost niciodată adevărate şi probabil că nu vor fi nici în viitor:

  1. Antihristul trebuie să fie iudeu, altfel nu ar fi recunoscut de Israel ca Mesia al lui;

  2. El trebuie să se ridice în Palestina, nu în Italia la Roma, și nici în Ierusalim;

  3. El trebuie să fie supus şi legat cu putere civilă; nu să o domine, cum a făcut papalitatea de veacuri;

  4. El trebuie să fie recunoscut de masa evreilor ca împăratul şi liderul lor religios şi este bine cunoscut faptul că evreii n-au recunoscut niciodată pretenţiile papilor;

  5. El trebuie să fie ocrotitorul Israelului, pe când Biserica romano-catolică a fost întotdeauna prigonitorul lor;

  6. El nu trebuie să se descopere decât după ce piedica, adică Duhul Sfânt, va fi luat din drumul lui, iar aceasta va fi numai atunci când Duhul Sfânt se va ridica împreună cu Biserica la revenirea Domnului Isus Hristos; aceasta va avea loc înainte să sune ceasul judecăţii pentru această lume nelegiuită unde Domnul Isus Hristos și Cuvântul lui Dumnezeu au fost lepădați.

     Sunt şi alte sisteme deopotrivă anticreştine ca şi papalitatea, dar nici una din ele nu corespunde cerinţelor de mai sus; de aceea nici una din ele nu trebuie confundată cu Antihristul ca persoană, care trebuie totuşi să se ridice şi să înşele o vreme pe cei ce „au refuzat dragostea adevărului ca să fie mântuiţi”. Antihriştii cei mulţi pregătesc numai calea pentru această întrupare a nelegiuirii; şi setea cu care oamenii beau din învăţăturile lor rele, pot să ne dea o idee de cât de ușor îi va fi falsului Mesia să stabilească revendicările sale.

     Unii poate ar ridiculiza gândul că va fi un mare număr de oameni ce va răspunde la acele pretenţii monstruoase, dar noi să ne amintim că Dumnezeu Însuşi îi va lepăda la judecată pentru că au crezut o minciună şi n-au primit adevărul. Şi în zilele noastre, ce uşor au putut înşelători ca Mary Baker Patterson Clover Eddy, Ellen G. White, doamna Blatvasky, Annie Basant, Katherine Tingley, John Alexander, „Elijah” Dowie, dar şi alţi şarlatani, să înrobească mintea şi cugetele unor vaste mulţimi de oameni care refuză adevărul simplu al Cuvântului lui Dumnezeu; şi acestea se întâmplă acum când este prezent Duhul Sfânt în lume, când El călăuzeşte în tot adevărul pe fiecare suflet cinstit care se lasă călăuzit de El şi învăţat prin Cuvântul lui Dumnezeu, dar atunci ce uşor vor fi rătăciţi oamenii când Duhul Sfânt nu va mai fi pe pământ.

     „Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei. Pentru că este un număr de om. Şi numărul ei este: 666”. Tot ce pot să spun este că numărul şase este numărul omului, iar trei al Dumnezeirii. În aceşti trei de şase eu văd descoperirea a ceea ce este în inima omului – ultimul efort al omului de a atinge divinitatea şi zeitatea – de a fura gloria lui Dumnezeu ca să se înalţe pe sine. Evident, când Antihristul se va arăta în realitate şi prima fiară se va descoperi, înţelesul va fi atât de deplin încât oricine se va întoarce la Dumnezeu în timpul acela, va fi înştiinţat prin aceasta să „nu aibă nicio părtăşie cu lucrările neroditoare ale întunericului”, ci să se lipească de Domnul cu atât mai serios, pentru că se ştie că sfârşitul s-a apropiat. Presupunerile cu privire la 666 au fost nenumărate.

     Timpul zboară atât de repede! Dacă vreunul din noi nu este mântuit, este bine să-şi aducă aminte că ziua harului aproape s-a dus. Lumina Evangheliei va dispărea de pe pământ; întunericul apostaziei face progrese; în curând aici va fi foame după auzirea Cuvântului lui Dumnezeu. Fie ca acum, în această zi a harului, oamenii să ia seama la mărturia Scripturii adevărului, să primească pe Fiul lui Dumnezeu născut din fecioară ca Mântuitor şi Domn, şi să dispreţuiască minciunile fiecărui antihrist.

„O, pământ, pământ, pământ,
auzi Cuvântul despre antihrist.
Auzi-l, şi sufletul tău va trăi”.

„Cel ce aude Cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis,
are viaţa veşnică şi nu vine la judecată,
ci a trecut din moarte la viaţă”
(Ioan 5:24).

http://catalin67.wordpress.com/2013/07/29/apocalipsa-xv-antihristul-cap-13-11-18/
ray_of_light_by_notearsonshow547786_2327507523442_2036332289_n

Monday, November 19, 2012

INTRE LIGHEAN SI STERGAR IN GENUNCHI -FLORIN IANOVICI-Viata crestina este o ingenunchere intre lighean si stergar


Florin Ianovici – Viata crestina este o ingenunchere intre lighean si stergar


surs (facebook) click pe poza pentru sursa

Adevarul ramane adevar indiferent de pozitia in care te aduce viata si de ceea ce faci. Viata lui Isus nu arata grozav atunci cand il vezi ingenuncheat, cu stergarul, langa picioarele murdare, in fata unor ucenici care il vor trada si unul il va vinde.

Toate aceste realitati dramatice nu schimba adevarul. Care adevar? Adevarul ca Isus Hristos, Cel ingenuncheat, este Regele Regilor, Creatorul stelelor si al apei si ca El troneaza peste toate.

Adevarul este ca suntem fii de regi nu prin felul in care se vede viata: bucurii, succes, copii buni si cuminti, sot iubitor, sanatate…! Nu prin aspectul vietii suntem fii de rege ci prin atitudinea pe care o avem si anume intelepciunea de a ne pleca si a accepta chemarea de a sluji semenii de dragul lui Hristos.

Viata crestina este o ingenunchere intre lighean si stergar

in fata unor picioare murdare

pe care le spalam cu increderea

ca intr-o zi vor alerga pentru Isus.

Articole asemanatoare

Tuesday, August 7, 2012

TRAIAN DORZ -CRISTOS, MARTURIA MEA-CARTE ON LINE (FORMAT PDF)

Traian Dorz – Cristos, marturia mea- Carte online (format pdf) via Cristianet




Titlu articol


Prefata – Înainte de început


Cap.01 – Ce putine adevaruri putem spune


Cap. 02 – Fiecare existenta este o taina


Cap.03 – Primii pasi spre Lumina


Cap.04 – Vrajmasul cauta viata Pruncului


Cap.05 – Binecuvântata munca grea


Cap.06 – Stralucita sarbatoare de Rusalii


Cap.07 – Furtunile care încep de dimineata


Cap.08 – Marele necaz salvator


Cap.09 – Pe drumul crucii mele


Cap.10 – Usor e jugul lui Cristos


Cap.11 – Rasplata celor nerasplatiti


Cap.12 – Fermentii sunt nascuti sa moara


Cap.13 – Jugul, sarcina si crucea


Cap.14 – Atacul împotriva steagului


Cap.15 – Micii contemporani ai marilor oameni


Cap.16 – Exista un echilibru


Cap.17 – Mereu prin ape tulburi


Cap.18 – La 25 de ani


Cap.19 – Si binele trebuie platit


Cap.20 – Si iertarea trebuie platita!


Cap.21 – Si marturia trebuie platita


Cap.22 – Al doilea 2-4-2


Cap.23 – Si ultimul II

Cap.24 – Înaintea mai-marilor norodului



Cap.25 – Al saptelea foc


Cap.26 – Limpezirea apelor adanci


Cap.27 – Pe drumul ales 1962 – 1972


Cap.28 – Necazurile din lungul drumului (1972 – 1976)


Cap.29 – Ne apropiem de Tarm


http://rodiagnusdei.wordpress.com/2011/03/03/traian-dorz-cristos-marturia-mea-carte-online-format-pdf-via-cristianet/

  1. Trackback: Wurmbrand In Saptamina Aniversarii Revolutiei – (si altii) Adevaratii Eroi « agnus dei – english + romanian blog

  2. Trackback: Poezie Traian Dorz – Anii trec ca norii « agnus dei – english + romanian blog

  3. Trackback: Online Books – Carti electronice pe blogul agnus dei – english + romanian blog « Ioan17 – John 17

  4. Trackback: Poezii recitate de Traian Dorz « agnus dei – english + romanian blog

  5. Trackback: Traian Dorz – Memorialul Durerii (Documentarul) « agnus dei – english + romanian blog

  6. Trackback: Traian Dorz, poet crestin, un urias al credintei « agnus dei – english + romanian blog

  7. Trackback: Iosif Trifa – naratiune Traian Dorz si alte linkuri « agnus dei – english + romanian blog

Tuesday, May 22, 2012

STII TU CA EL- IOAN CHISMORIE- COR ARAD

STII TU CA EL - IOAN CHISMORIE - Cor Arad - dir. Florea Burca


http://youtu.be/xIuM5O29J0c

Uploaded by on Feb 24, 2011
Din albumul "CANTARILE ARMONIEI - Vol. 1" realizat de Saint Claire Chismorie, Chicago, USA, 2005. Video creat de Nicu Neamt