MARANATA !!!

MARANATA !!!

Wednesday, November 1, 2017

2017 NOIEMBRIE-4 FELURI DE MEDITATII-CUVINTE DE MANGAIERE,ZIDIRE,IMBARBATARE SI TREZIRE

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

Miercuri, 1 Noiembrie 2017

Og, împăratul Basanului, a ieșit împotriva noastră la luptă,el și  tot poporul său, la Edrei.Deuteronom 3.1

În timp ce Israel se pregătea să intre în țara promisă, Og, împăratul Basanului, i s-a împotrivit. El avea șaizeci de cetăți întărite, cu ziduri înalte, cu porți și încuietori. Og însuși era un uriaș, judecând după dimensiunile patului său. Poporul său stăpânea acel ținut, în pace și în siguranță. Dacă cineva le amenința pacea și teritoriul, erau gata să iasă la luptă. Din această cauză n-au vrut să-i lase pe israeliți să le traverseze țara.

Acest lucru ne amintește că cei care locuiesc pe pământ caută bunurile și lucrurile acestei lumi, pentru a le acumula și păstra pentru ei înșiși, așa cum făcea Og. Ei încearcă să-și întemeieze un loc confortabil, în care să trăiască în pace și în siguranță. Lucrurile acestui pământ sunt piedici serioase pentru progresul nostru spiritual și mulți au fost împiedicați de ele. Dacă înaintăm cu hotărâre pentru a intra în stăpânirea binecuvântărilor noastre din locurile cerești (Efeseni 1.3), lucrurile pământului se vor interpune imediat în calea noastră.

Aceste lucruri pământești sunt necesare pentru umblarea noastră pe acest pământ. Avem nevoie de hrană, de haine, de o locuință; trebuie să muncim pentru a ne întreține. Ele însă devin vrăjmași atunci când ocupă un loc nepotrivit, când suntem preocupați cu ele și când le dorim. Într-un astfel de caz, orice progres este imposibil. Biruința se obține prin renunțarea la orice dorință de a le avea, având încrederea că Tatăl nostru știe de ce avem nevoie(Matei 6.32), și prin administrarea cu credincioșie a acelor lucruri care nu sunt decât pentru puțin timp, preocupându-ne astfel doar cu Hristos. Doar atunci ne vor fi încredințate adevăratele bogății, care sunt ale noastre (Luca 16.10-13). DOMNUL ESTE APROAPE-GBV- NOIEMBRIE 2017

 A. Leclerc   

                                                              

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
Volumul IV-
Jean Koechlin

1 NOIEMBRIE
Romani 8.1-11

            O pace minunată succedă chinurile din capitolul 7. Vinovat — am înţeles că nu mai este acum nicio condamnare pentru mine: sunt în Hristos Isus, în siguranţă deplină. „Om nenorocitfără nicio putere de a face binele — am descoperit o putere numită: „legea Duhului de viaţă”, care mă eliberează de sub „legea păcatului”, adică de sub dominaţia sa. Acestea sunt cele două mari adevăruri pe care mi le-am însuşit prin credinţă.

            Cel mai îndemânatic sculptor, dispunând de cele mai bune unelte, nu va putea finisa nimic dintr-un lemn mâncat de carii. Dumnezeu este Maestrul cel bun, iar legea, această unealtă bună (cap. 7.12), care însă s-a dovedit slabă şi ineficace prin „carnea”noastră coruptă prin păcat (v. 3,7). Noi eram „în car­ne” (v. 9), obligaţi să lucrăm „potrivit” voii sale. De acum însă noi suntem în Hristos Isus,umblând potrivit Duhului

            Este adevărat că, deşi noi nu mai suntem „în carne”, carnea încă este în noi. Abia după ce am crezut, Duhul lui Dumnezeu a venit El însuşi să locuiască în noi ca adevăratul Stăpân al casei. Carnea, „omul cel vechi”, vechiul proprietar, nu mai este prezentă decât ca un locatar nedorit, închis într-o cameră. Nu mai are niciun drept, … însă trebuie ca eu să ve­ghez să nu-i deschid uşa.SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI-NOIEMBRIE (1)


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

NOIEMBRIE 2017

www.fundatiaseer.ro

1 NOIEMBRIE_NU TRECE LA FAPTE DACĂ NU Al PACE!

„Umblarea după lucrurile Duhului este … pace” (Romani 8:6)

Atunci când gândurile tale, faptele tale și planurile tale sunt aprobate de Dumnezeu, El le va confirma, dându-ți o „înștiințare” lăuntrică a acestui fapt (vezi 1 loan 2:20). Biblia spune: „Pacea Lui Hristos, la care ați fost chemați, ca să alcătuiți un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, și fiți recunoscători” (Coloseni 3:15).Când ești condus de Dumnezeu, vei avea pace chiar și în mijlocul celor mai dificile circumstanțe. Pacea Lui este asemenea unui arbitru de tenis care hotărăște ce este „safe” (în teren) și ce este aut pentru tine. Ai grijă la pacea falsă. Uneori dorința ta de a face anumite lucruri va fi atât de puternică încât va produce o pace care vine din propriul tău entuziasm vizavi de acea idee. Pe măsură ce trece timpul, această pace falsă va dispărea și va ieși la lumină voia lui Dumnezeu care este adevărată. Deci, ai răbdare. Ca regulă, nu trebuie să te grăbești prea tare atunci când iei decizii importante. Biblia spune: „Umblarea după lucrurile Duhului este … pace.”Așadar, nu trece la fapte dacă pacea lăuntrică nu este o contrapondere la ceea ce crezi sau auzi. Nu trebuie să le explici altora de ce nu ai pace; firește, uneori nu știi de ce. Spune: „Simt că nu e înțelept să fac lucrul acesta deocamdată pentru că nu am pace.” Când ai pace, ai putere. Si încă ceva: Atunci când știi că ai auzit clar vocea lui Dumnezeu, fă tot ce-ți stă în putință pentru a-ți păstra pacea și nu te neliniști.CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI – NOIEMBRIE 2017

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

                                 SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 1 Noiembrie 2017

Înțelepciunea este un izvor de viață pentru cine o are …Proverbe 16.22

Afirmaţii

„Cei ce nu cred într-o altă lume sunt morți în această viață.“

J. W. Goethe, poet german

„Eu mă bazez pe ceva sigur. Eu știu că Răscumpărătorul meu este viu și, fiindcă El trăiește, și eu voi trăi.“Michael Faraday, fizician englez

„Dacă eu cred că există o altă viață, iar la moarte să presupunem că nu există, eu nu am pierdut nimic, în schimb, dacă eu cred că există și la moarte se adeverește că da, există, eu am câștigat totul, iar tu ai pierdut totul.“Blaise Pascal, scriitor francez

„Minunata organizare și armonie a universului nu poate să fi fost realizată decât conform planului unui Creator atotputernic. Aceasta este și rămâne unica mea convingere.“Isaac Newton, fizician englez

„Nu este de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.“

Grigore Moisil, matematician român

„Toți se gândesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe sine.“Lev Tolstoi, scriitor rus SĂMÂNŢA BUNĂ-NOIEMBRIE

LUNA NOIEMBRIE 2017 TRIMITEM NUMAI CELE 4 FELURI DE  MEDITATII

CARE SANT NOI IN FIECARE AN

 CELELALTE 10– CLASICE- SE GASESC  POSTATE  IN TOATE LUNILE ANULUI TRECUT 2016 LA ADRESELE URMATOARE :

POT FI DESCARCATE  DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI  NEMODIFICATE SI CU  ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO  UNDE SANT MENTIONATE

În urmă cu 500 de ani 95 de afirmații ”vulgarizate” au schimbat istoria gîndirii creștine (occidentale) – ziua 55

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

10336764_10152460283303115_2086163030615407007_n (1)
Astăzi se împlinesc 500 de ani de la afișarea celor 95 de afirmații elaborate de Luther. N-au fost bătute în cuie în sensul unei ofense adresate bisericii, ci au fost puse acolo pentru că acesta era modul în care se făceau cunoscute astfel de lucruri în acea vreme. Tensiunea acelei zile a fost mult mai mică decît ne fac filmele sau diferitele narațiuni, fie și ale unor istorici romantico-isterici, să credem.
Afirmațiile au fost publicate în latină. Titlul inițial a fost Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum. Abia traducerea tezelor în germană și vulgarizarea lor (atît în sens etimologic – coborîrea la vulg (popor), dar și vulgarizarea lor hermenutică) a generat apoi răspîndirea acestora și aprinderea miriștii deja uscate a Reformei.
Vulgarizarea însemna inițial popularizare. Din păcate, ambele procese s-au întîmplat și popularizarea și vulgarizarea, manipularea unor afirmații pentru a crea și mai multă tensiune.
Puțini au citit pînă la capăt cele 95 de teze și unele dintre acestea, fără cunoașterea contextului istoric și eclesial, sînt astăzi complet irelevante.
Iată cum va fi arătat documentul (foarte probabil):
apasă link-ul pentru a descărca documentul într-un format lizibil.
sursa https://www.wdl.org/en/item/7497/view/1/1/

și textul latinesc:
LATIN TEXT
“Disputatio pro Declaratione Virtutis Indulgentiarum.”
by Dr. Martin Luther, 1483-1546
D. MARTIN LUTHERS WERKE: KRITISCHE GESAMMTAUSGABE.
1. Band (Weimar: Hermann Boehlau, 1883). pp. 233-238.
PW #001-001La
Amore et studio elucidande veritatis hec subscripta disputabuntur
Wittenberge, Presidente R. P. Martino Lutther, Artium et S.
Theologie Magistro eiusdemque ibidem lectore Ordinario. Quare
petit, ut qui non possunt verbis presentes nobiscum disceptare
agant id literis absentes. In nomine domini nostri Hiesu Christi.
Amen.
1. Dominus et magister noster Iesus Christus dicendo `Penitentiam
agite &c.’ omnem vitam fidelium penitentiam esse voluit.
2. Quod verbum de penitentia sacramentali (id est confessionis et
satisfactionis, que sacerdotum ministerio celebratur) non potest
intelligi.
3. Non tamen solam intendit interiorem, immo interior nulla est,
nisi foris operetur varias carnis mortificationes.
4. Manet itaque pena, donec manet odium sui (id est penitentia
vera intus), scilicet usque ad introitum regni celorum.
5. Papa non vult nec potest ullas penas remittere preter eas, quas
arbitrio vel suo vel canonum imposuit.
6. Papa non potest remittere ullam culpam nisi declarando, et
approbando remissam a deo Aut certe remittendo casus reservatos
sibi, quibus contemptis culpa prorsus remaneret.
7. Nulli prorus remittit deus culpam, quin simul eum subiiciat
humiliatum in omnibus sacerdoti suo vicario.
8. Canones penitentiales solum viventibus sunt impositi nihilque
morituris secundum eosdem debet imponi.
9. Inde bene nobis facit spiritussanctus in papa excipiendo in
suis decretis semper articulum mortis et necessitatis.
10. Indocte et male faciunt sacerdotes ii, qui morituris
penitentias canonicas in purgatorium reservant.
11. Zizania illa de mutanda pena Canonica in penam purgatorii
videntur certe dormientibus episcopis seminata.
12. Olim pene canonice non post, sed ante absolutionem
imponebantur tanquam tentamenta vere contritionis.
13. Morituri per mortem omnia solvunt et legibus canonum mortui
iam sunt, habentes iure earum relaxationem.
14. Imperfecta sanitas seu charitas morituri necessario secum fert
magnum timorem, tantoque maiorem, quanto minor fuerit ipsa.
15. Hic timor et horror satis est se solo (ut alia taceam) facere
penam purgatorii, cum sit proximus desperationis horrori.
16. Videntur infernus, purgaturium, celum differre, sicut
desperatio, prope desperatio, securitas differunt.
17. Necessarium videtur animabus in purgatorio sicut minni
horrorem ita augeri charitatem.
18. Nec probatum videtur ullis aut rationibus aut scripturis, quod
sint extra statum meriti seu augende charitatis.
19. Nec hoc probatum esse videtur, quod sint de sua beatitudine
certe et secure, saltem omnes, licet nos certissimi simus.
20. Igitur papa per remissionem plenariam omnium penarum non
simpliciter omnium intelligit, sed a seipso tantummodo
impositarum.
21. Errant itaque indulgentiarum predicatores ii, qui dicunt per
pape indulgentias hominem ab omni pena solvi et salvari.
22. Quin nullam remittit animabus in purgatorio, quam in hac vita
debuissent secundum Canones solvere.
23. Si remissio ulla omnium omnino penarum potest alicui dari,
certum est eam non nisi perfectissimis, i.e. paucissimis, dari.
24. Falli ob id necesse est maiorem partem populi per
indifferentem illam et magnificam pene solute promissionem.
25. Qualem potestatem habet papa in purgatorium generaliter, talem
habet quilibet Episcopus et Curatus in sua diocesi et parochia
specialiter.
1. [26] Optime facit papa, quod non potestate clavis (quam nullam
habet) sed per modum suffragii dat animabus remissionem.
2. [27] Hominem predicant, qui statim ut iactus nummus in cistam
tinnierit evolare dicunt animam.
3. [28] Certum est, nummo in cistam tinniente augeri questum et
avariciam posse: suffragium autem ecclesie est in arbitrio dei
solius.
4. [29] Quis scit, si omnes anime in purgatorio velint redimi,
sicut de s. Severino et Paschali factum narratur.
5. [30] Nullus securus est de veritate sue contritionis,
multominus de consecutione plenarie remissionis.
6. [31] Quam rarus est vere penitens, tam rarus est vere
indulgentias redimens, i. e. rarissimus.
7. [32] Damnabuntur ineternum cum suis magistris, qui per literas
veniarum securos sese credunt de sua salute.
8. [33] Cavendi sunt nimis, qui dicunt venias illas Pape donum
esse illud dei inestimabile, quo reconciliatur homo deo.
9. [34] Gratie enim ille veniales tantum respiciunt penas
satisfactionis sacramentalis ab homine constitutas.
10. [35] Non christiana predicant, qui docent, quod redempturis
animas vel confessionalia non sit necessaria contritio.
11. [36] Quilibet christianus vere compunctus habet remissionem
plenariam a pena et culpa etiam sine literis veniarum sibi
debitam.
12. [37] Quilibet versus christianus, sive vivus sive mortuus,
habet participationem omnium bonorum Christi et Ecclesie etiam
sine literis veniarum a deo sibi datam.
13. [38] Remissio tamen et participatio Pape nullo modo est
contemnenda, quia (ut dixi) est declaratio remissionis divine.
14. [39] Difficillimum est etiam doctissimis Theologis simul
extollere veniarum largitatem et contritionis veritatem coram
populo.
15. [40] Contritionis veritas penas querit et amat, Veniarum autem
largitas relaxat et odisse facit, saltem occasione.
16. [41] Caute sunt venie apostolice predicande, ne populus false
intelligat eas preferri ceteris bonis operibus charitatis.
17. [42] Docendi sunt christiani, quod Pape mens non est,
redemptionem veniarum ulla ex parte comparandam esse operibus
misericordie.
18. [43] Docendi sunt christiani, quod dans pauperi aut mutuans
egenti melius facit quam si venias redimereet.
19. [44] Quia per opus charitatis crescit charitas et fit homo
melior, sed per venias non fit melior sed tantummodo a pena
liberior.
20. [45] Docendi sunt christiani, quod, qui videt egenum et
neglecto eo dat pro veniis, non idulgentias Pape sed indignationem
dei sibi vendicat.
21. [46] Docendi sunt christiani, quod nisi superfluis abundent
necessaria tenentur domui sue retinere et nequaquam propter venias
effundere.
22. [47] Docendi sunt christiani, quod redemptio veniarum est
libera, non precepta.
23. [48] Docendi sunt christiani, quod Papa sicut magis eget ita
magis optat in veniis dandis pro se devotam orationem quam
promptam pecuniam.
24. [49] Docendi sunt christiani, quod venie Pape sunt utiles, si
non in cas confidant, Sed nocentissime, si timorem dei per eas
amittant.
25. [50] Docendi sunt christiani, quod si Papa nosset exactiones
venialium predicatorum, mallet Basilicam s. Petri in cineres ire
quam edificari cute, carne et ossibus ovium suarum.
1. [51] Docendi sunt christiani, quod Papa sicut debet ita vellet,
etiam vendita (si opus sit) Basilicam s. Petri, de suis pecuniis
dare illis, a quorum plurimis quidam concionatores veniarum
pecuniam eliciunt.
2. [52] Vana est fiducia salutis per literas veniarum, etiam si
Commissarius, immo Papa ipse suam animam pro illis impigneraret.
3. [53] Hostes Christi et Pape sunt ii, qui propter venias
predicandas verbum dei in aliis ecclesiis penitus silere iubent.
4. [54] Iniuria fit verbo dei, dum in eodem sermone equale vel
longius tempus impenditur veniis quam illi.
5. [55] Mens Pape necessario est, quod, si venie (quod minimum
est) una campana, unis pompis et ceremoniis celebrantur,
Euangelium (quod maximum est) centum campanis, centum pompis,
centum ceremoniis predicetur.
6. [56] Thesauri ecclesie, unde Pape dat indulgentias, neque satis
nominati sunt neque cogniti apud populum Christi.
7. [57] Temporales certe non esse patet, quod non tam facile eos
profundunt, sed tantummodo colligunt multi  concionatorum.
8. [58] Nec sunt merita Christi et sanctorum, quia hec semper sine
Papa operantur gratiam hominis interioris et crucem, mortem
infernumque exterioris.
9. [59] Thesauros ecclesie s. Laurentius dixit esse pauperes
ecclesie, sed locutus est usu vocabuli suo tempore.
10. [60] Sine temeritate dicimus claves ecclesie (merito Christi
donatas) esse thesaurum istum.
11. [61] Clarum est enim, quod ad remissionem penarum et casuum
sola sufficit potestas Pape.
12. [62] Verus thesaurus ecclesie est sacrosanctum euangelium
glorie et gratie dei.
13. [63] Hic autem est merito odiosissimus, quia ex primis facit
novissimos.
14. [64] Thesaurus autem indulgentiarum merito est gratissimus,
quia ex novissimis facit primos.
15. [65] Igitur thesauri Euangelici rhetia sunt, quibus olim
piscabantur viros divitiarum.
16. [66] Thesauri indulgentiarum rhetia sunt, quibus nunc
piscantur divitias virorum.
17. [67] Indulgentie, quas concionatores vociferantur maximas
gratias, intelliguntur vere tales quoad questum promovendum.
18. [68] Sunt tamen re vera minime ad gratiam dei et crucis
pietatem comparate.
19. [69] Tenentur Episcopi et Curati veniarum apostolicarum
Commissarios cum omni reverentia admittere.
20. [70] Sed magis tenentur omnibus oculis intendere, omnibus
auribus advertere, ne pro commissione Pape sua illi somnia
predicent.
21. [71] Contra veniarum apostolicarum veritatem qui loquitur, sit
ille anathema et maledictus.
22. [72] Qui vero, contra libidinem ac licentiam verborum
Concionatoris veniarum curam agit, sit ille benedictus.
23. [73] Sicut Papa iuste fulminat eos, qui in fraudem negocii
veniarum quacunque arte machinantur,
24. [74] Multomagnis fulminare intendit eos, qui per veniarum
pretextum in fraudem sancte charitatis et veritatis machinantur,
25. [75] Opinari venias papales tantas esse, ut solvere possint
hominem, etiam si quis per impossibile dei genitricem violasset,
Est insanire.
1. [76] Dicimus contra, quod venie papales nec minimum venialium
peccatorum tollere possint quo ad culpam.
2. [77] Quod dicitur, nec si s. Petrus modo Papa esset maiores
gratias donare posset, est blasphemia in sanctum Petrum et Papam.
3. [78] Dicimus contra, quod etiam iste et quilibet papa maiores
habet, scilicet Euangelium, virtutes, gratias, curationum &c. ut
1. Co. XII.
4. [79] Dicere, Crucem armis papalibus insigniter erectam cruci
Christi equivalere, blasphemia est.
5. [80] Rationem reddent Episcopi, Curati et Theologi, Qui tales
sermones in populum licere sinunt.
6. [81] Facit hec licentiosa veniarum predicatio, ut nec
reverentiam Pape facile sit etiam doctis viris redimere a
calumniis aut certe argutis questionibus laicorm.
7. [82] Scilicet. Cur Papa non evacuat purgatorium propter
sanctissimam charitatem et summam animarum necessitatem ut causam
omnium iustissimam, Si infinitas animas redimit propter pecuniam
funestissimam ad structuram Basilice ut causam levissimam?
8. [83] Item. Cur permanent exequie et anniversaria defunctorum et
non reddit aut recipi permittit beneficia pro illis instituta, cum
iam sit iniuria pro redemptis orare?
9. [84] Item. Que illa nova pietas Dei et Pape, quod impio et
inimico propter pecuniam concedunt animam piam et amicam dei
redimere, Et tamen propter necessitatem ipsius met pie et dilecte
anime non redimunt eam gratuita charitate?
10. [85] Item. Cur Canones penitentiales re ipsa et non usu iam
diu in semet abrogati et mortui adhuc tamen pecuniis redimuntur
per concessionem indulgentiarum tanquam vivacissimi?
11. [86] Item. Cur Papa, cuius opes hodie sunt opulentissimis
Crassis crassiores, non de suis pecuniis magis quam pauperum
fidelium struit unam tantummodo Basilicam sancti Petri?
12. [87] Item. Quid remittit aut participat Papa iis, qui per
contritionem perfectam ius habent plenarie remissionis et
participationis?
13. [88] Item. Quid adderetur ecclesie boni maioris, Si Papa,
sicut semel facit, ita centies in die cuilibet fidelium has
remissiones et participationes tribueret?
14. [89] Ex quo Papa salutem querit animarum per venias magis quam
pecunias, Cur suspendit literas et venias iam olim concessas, cum
sint eque efficaces?
15. [90] Hec scrupulosissima laicorum argumenta sola potestate
compescere nec reddita ratione diluere, Est ecclesiam et Papam
hostibus ridendos exponere et infelices christianos facere.
16. [91] Si ergo venie secundum spiritum et mentem Pape
predicarentur, facile illa omnia solverentur, immo non essent.
17. [92] Valeant itaque omnes illi prophete, qui dicunt populo
Christi `Pax pax,’ et non est pax.
18. [93] Bene agant omnes illi prophete, qui dicunt populo Christi
`Crux crux,’ et non est crux.
19. [94] Exhortandi sunt Christiani, ut caput suum Christum per
penas, mortes infernosque sequi studeant,
20. [95] Ac sic magis per multas tribulationes intrare celum quam
per securitatem pacis confidant.
M.D.Xvii.