MARANATA !!!

MARANATA !!!
Showing posts with label Articles. Show all posts
Showing posts with label Articles. Show all posts

Saturday, March 31, 2018

BUT HE,HE DID THIS FOR YOU !

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

BUT He was pierced for our transgressions, He was crushed for our iniquities; the punishment that brought us peace was on Him, and by His wounds we are healed. We all, like sheep, have gone astray, each of us has turned to our own way; and the Lord has laid on Him the iniquity of us all.

Friday, March 30, 2018

A meditation for GOOD FRIDAY

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce


  • A passionate prayer
  • A traitorous arrest
  • A trumped up charge
  • A false trial
  • Lying witnesses
  • A denying disciple
  • Washed hands
  • Unrighteous remorse
  • A Place called Skull
  • A remote crossroads of the world
  • Between two thieves
  • Sneering rulers
  • Scoffing bystanders
  • Abusive soldiers
  • Insensitive crucifiers
  • A repentant robber
  • A new mother and her new son
  • Weeping women
  • A worshipping Centurion
  • Three hours of darkness
  • The earth shakes
  • Some living dead
  • A criminal’s cross
  • A sealed stone
  • Salvation!
Salvation? How can the salvation of all mankind happen in this way? In this ignominious, inglorious way? How can this be? That all of the sins of all who have ever lived or are living or will live are paid for on a criminal’s cross? Aren’t criminals most in need of forgiveness? Can criminals even be forgiven? How can a Man who hung on a criminal’s cross pay for all the sin of all people?
And in Jerusalem of all places. Why not Rome, the political capital of the world? Or Athens, the cultural capital of the world? Or Alexandria, the educational capital of the world? Or Ephesus, one of the economic capitals of the world? Or Corinth, certainly one of the sin capitals of the world? Yes, that’s it, why wasn’t sin paid for in one of the greatest sin centers of history?
It just doesn’t make sense. How can this Friday be Good? And how could salvation happen in this way?
No blaring trumpets, no glorious angels, no parades of power and purity, just another Friday crucifixion in the ancient Roman empire. Amazing. Excruciatingly painful, but almost ho-hum for the Roman soldiers. Just one more criminal to throw on the trash heap of history and off we go for a few drinks and a good time of gaming.
Yet salvation did come this way. Yes, it did!
God had worked for thousands of years to provide His salvation. First there was creation, then rebellion, and then rejection, banishment, separation-we were cut off from God and Life. But that’s when God began the redemption process, first with promises, then with prophecies, and all with purpose, the purpose of demonstrating His power through His weakness as He kept His promises and fulfilled His prophecies. His Son became one of us: His Son became His Slave, His sacrifice. our Savior. And in Jerusalem.
God loves weakness because weakness is the greatest way He can show His power. How can an ordinary Man who isn’t even worthy of a second look become our Savior? But He did through the power of God’s weakness in Jerusalem.
How can Jerusalem become the place of salvation? Jerusalem was a world capital in the ancient Roman Empire. One of the greatest structures of all, Herod’s Temple, was in Jerusalem. The city was a spiritual capital in the empire, but Jerusalem was different from the other world capitals. It was . . . well, it was Jewish, quirkish, lavish in its own way, but certainly not in the Roman way. Jerusalem was really a weak world capital, crushed under the Roman heel. But God had made Jerusalem the center of His salvation purposes, the place where all His promises would be fulfilled, an unlikely place populated by some very unlikely people. How like God to do this.
This is my salvation, my deliverance, my eternal life started on earth and slated to last forever. Again, I must ask how can this be? How can a five-year old fatherless and familyless little boy get father, mother, and family in the blink of an eye? How can that little boy receive a call to serve God? How can that little boy grow up to be blessed with mentors and marriage and sons and daughters-in-law and grandchildren, and faithful friends full of love for him? How can that be? Only because God glories in taking the weak and making us His vessels of glory.
It has been many years since God saved me and I still serve Him. Salvation never ends; why should service? And may I die as Jesus died: with a cross on my back, resurrection in my heart, and the interests of God on my mind.
What has your salvation been? Can you join with me in this Good Friday season and rejoice in God’s salvation for you? Think of what He has done for you and join me.
MORE ARTICLES FOR PASSION WEEK-
Passion Week – Good Friday Events 1/2 – The hurt of Peter’s denial of Christ
…Then the high priest had an inspiration. He would charge Jesus under oath to answer this question: “Are you the Christ, the Son of God?” (Matthew 26:63). This was a question Jesus was not legally obliged to answer. And yet Jesus chose to answer. I used to think that this was because the high priest put Him under oath. I now look at it differently. This was a question Jesus must answer. To refuse to answer would imply that He was not the Messiah, the Son of God. If He were the Messiah, the Son of God, then why would He not answer to this effect? This was the crux of the coming of our Lord – to reveal Himself as the Messiah, and as the Son of God.
Our Lord’s answer was far from tentative. Not only did He identify Himself as the Messiah, the Son of God, He also referred to Himself as the Son of Man:
Jesus said to him, “You have said it yourself. But I tell you, from now on you will see the Son of Man sitting at the right hand of the Power and coming on the clouds of heaven” (Matthew 26:67).
This is an incredibly powerful statement. Jesus affirms His identity. He is the Messiah. He is the Son of God. He is also the Son of Man, which means that He will return to the earth in power, to deal with His enemies and to establish justice…..
Passion Week – Good Friday Events 2/2 – Jesus arrested and crucified – It is finished!
After rebuking His disciples for attempting to defend Him by force, Jesus then turned to those who had come to arrest Him. Why were they seeking to take Him by force? What was the need for this great “posse” (to use a term from the old Western movies – a large party of folks authorized to assist in the arrest of Jesus)? Why did they have to arrest Him at night? Jesus had not been in hiding, as if He were a wanted felon. He had publicly taught in the temple. He was never more accessible for arrest than during the previous week. If the disciples’ (threatened) use of force revealed some wrong thinking, so did the show of force by those who came to arrest Jesus in the garden.
 Let us leave these verses by taking note that Peter surely was willing to die for His Lord, just as he had claimed earlier. No one would start swinging his sword against an armed force this large without expecting to die (or at least expecting our Lord to intervene with some “heavenly firepower”). Our Lord was indicating to Peter and the rest that if He needed heaven’s intervention, He could do so without His disciples precipitating violence.
 
Passion Week – Good Friday Events 2/2 – Jesus arrested and crucified – It is finished!
~~https://rodiagnusdei.wordpress.com/2015/04/03/passion-week-good-friday-events-22-jesus-arrested-and-crucified-it-is-finished/
Rebloged from:

Aniversare 127 de ani de la nașterea lui DUMITRU CORNILESCU TRADUCATORUL BIBLIEI

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
Pagina de titlu a NT Cornilescu 1920. Exemplarul se găsește în biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă din București. Dumitru Cornilescu Foto Wikipedia
Dumitru Cornilescu, traducatorul Bibliei in Limba Romana este considerat ca fiind un Luther al Romaniei. Odata cu traducerea si tiparirea Bibliei in Limba Romana in anul 1921 de catre Cornilescu, poporul roman a avut pentru prima data accesul la citirea Bibliei si de atunci incolo fiecare putea sa aiba Biblia in posesia lor. Lui ii datoram faptul ca multi oameni au auzit si citit Cuvantul lui Dumnezeu si au primit Mantuirea prin Isus Christos. In continuare veti afla mai multe despre acest om al lui Dumnezeu, care s-a intors la credinta in Isus Christos in timp ce traducea Biblia dintr-o alta limba, pentru folosul poporului roman. Agnus Dei (Multumim pastorului Petru Hututui pentru semnalarea acestei aniversari)
Dumitru CORNILESCU – (1891-1975)

 Dumitru Cornilescu s-a născut în comuna Slaşoma din judeţul Mehedinţi, în anul 1891. A fost întîiul născut într-o familie numeroasă, cu 12 copii dintre care doar 8 au rămas în viaţă. Tatăl, fost învăţător în sat, cu o lungă tradiţie cărturărească în familie, a dat la şcoală pe cei trei băieţi ai săi: Dumitru, Gheorghe şi Iulian.

Dumitru a absolvit şcoala primară în sat şi apoi a mers la Seminarul teologic ortodox din Bucureşti. A urmat Universitatea din Bucureşti, Facultatea de teologie, pe care a absolvit-o printre laureaţii promoţie 1916.
Încă din facultate a fost cunoscut ca harnic traducător şi editor al unor broşuri cu conţinut religios, pe care le împărţea enoriaşilor de la biserica Cuibul cu Barză din Bucureşti unde era cîntăreţ în parohia preotului Teodor Popescu.
După terminarea studiilor, este primit în monahie şi ajunge ierodiacon pe lîngă mănăstirea Dobrovăţ din Moldova. Prin înţelegere cu Episcopul de Huşi, Nicolae Munteanu, viitor Patriarh, i se permite „detaşarea” la conacul prinţesei Ralu Calimachi de la Stânceşti, lîngă Botoşani, pentru a lucra la noua traducere a Bibliei pe înţelesul poporului.
În vara anului 1923, după agitaţia publică stârnită de activitatea duhovnicească a preotului Teodor Popescu(apoi de caterisirea sa), a plecat cu acesta din ţară în concediu în Germania -dar, după mai multe vizite în oraşe din Germania, apoi Franţa, Anglia ( la Londra, pentru supravegherea tipăririi Bibliei), Elveţia, rămâne şi se stabileşte la Oberageri, Cantonul Zug,(lîngă Zurich),în Elveţia, unde se căsătoreşte şi devine pentru mulţi  ani (1927-1951) capelanul şi apoi directorul Sanatoriului Landli.
De-a lungul anilor l-a sfătuit îndeaproape pe Teodor Popescu cu privire la la mersul tinerei adunări reformate evanghelic din Bucureşti, (construită pe str. Carol Davilla nr.48 din cartierul Cotroceni de Societatea pe acţiuni TREZIREA), care avea o puternică înfluenţă spirituală  şi o curajoasă lucrare de misiune în multe localităţi din ţară.
Din anul 1965 cînd vizitează SUA, colaborează strâns cu posturi creştine de radio din Cleveland, Bonaire-Caraibe, Monte Carlo-Monaco, precum şi cu numeroase reviste creştine printre care „Unter dem Kreutz”(Sub Cruce-Elveţia)  şi „Luminătorul”(Chicago,SUA).
S-a stins din viaţă în anul 1975, fiind omagiat de credincioşii  români din SUA şi din lumea întreagă şi „Radio Monte Carlo”, post de radio unde obişnuia în ultima parte a vieţii să vorbească românilor despre Dumnezeu şi să cânte chiar în româneşte. Toată viaţa sa a analizat şi a re-analizat, cântărind fiecare cuvânt al traducerii pe care o realizase în tinereţe.

L U C R A R E A

Între 1916-1921, Dumitru Cornilescu a tradus Biblia în limba română modernă din originale greceşti şi ebraice şi a tipărit în 1920 Psalmii,  în cadrul Editurii SOCIETATEA EVANGHELICĂ ROMÂNĂ înfiinţată de el în Bucureşti.
În 1921 se tipăreşte Noul Testament şi în întregime Biblia, la aceiaşi editură, cu susţinerea publică şi binecuvîntarea unor membri marcanţi ai Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În anul 1917 trăise la Stânceşti, Botoşani, experienţa convertirii la adevărata credinţa creştină, aceea a cunoaşterii personale a Mîntuitorului Cel viu, Isus Cristos. Deşi era teolog şi traducător al Sfintei Scripturi a trebuit să recunoască minunea întoarcerii conştiente la Dumnezeu. Acest lucru îl marchează atât de profund încât hotăreşte să-şi dedice viaţa acestui măreţ ideal: de a spune şi altor oameni despre minunea transformării sau a renaşterii spirituale, care i se poate întîmpla oricărui om care crede şi se încrede în Cristos cel răstignit şi înviat.
Prin mărturia sa, în anul 1919 şi Teodor Popescu, parohul său de la Cuibul cu Barză din Bucureşti se întoarce la Dumnezeu începând o amplă mişcare de reformă, sau trezire spirituală, în biserica sa.
Între anii 1920-1924 cei doi activează pe tărâm spiritual, de lucrarea lor fiind legat un amplu scandal în presa vremii de atunci, cunoscut sub numele de “Minunea de la Cuibul cu Barză“. Prin aducerea în faţa opiniei publice a fundamentelor credinţei creştine moştenite de noi, românii, prin Ortodoxism, s-a produs o mare dezbatere naţională, teologică, etică şi morală.
În perioada locuirii în străinătate, mai lucrează (1924-1931) o a doua traducere, literală, a Sfintei Scripturi pe care o tipăreşte la Bucureşti în 1931, într-un număr mic de exemplare, sub egida Societăţii Biblice pentru Britania şi străinătate.
Din anul 1965, deşi era bolnav, vizitează biserici ale credincioşilor români din SUA, primind o unanimă recunoaştere spirituală şi teologică.
În 1971, la împlinirea a opt decenii de viaţă şi 50 de ani de la prima traducere a Bibliei, primeşte la Geneva titlul onorific de PREŞEDINTE DE ONOARE PE VIAŢĂ al Societăţii Biblice pentru Britania şi Străinătate, cea mai onorantă recunoaştere internaţională a vreunui teolog român.

Simpozion Dumitru Cornilescu

Invitati dr. Profesor IOSIF TON
DANIEL CUCULEA
TIMOTEI MITROFAN
PETRU HUTUTUI

Noul Testament 1920

Pagina de titlu a NT Cornilescu 1920. Exemplarul se găsește în biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă din București.
Cornilescu a tradus mai întâi Noul Testament, care a văzut lumina tiparului în 1920. O primă informație despre tipărirea acestei ediții se află într-o scrisoare din 14 mai 1920, trimisă de John Howard Adeney (capelan anglican la București) către Robert Kilgour, unul dintre editorii Societății Biblice Britanice: „Cornilescu, ajutat de niște prieteni din Elveția ai dlui Broadbent (Dl. Berney) va începe săptămâna viitoare tipărirea unei prime ediții a NT tradus de el.” Vestea tipăririi acestei versiuni era anunțată în Noua Revistă Bisericească, iunie-iulie 1920, p. 55: „în curând va ieși de sub tipar Noul Testament tradus de D. Cornilescu”. Ulterior, arhimandritul Iuliu Scriban avea să scrie: „În cursul lui 1920, d. Cornilescu, cu ajutorul principesei Calimaki, a izbutit să-și tipărească traducerea lui cuprinzând Noul Testament și Psalmii.”
În prima sa ediție a NT, Cornilescu a folosit din belșug parafraze, recurgând adesea la soluțiile de traducere adoptate de traducătorul elvețian Louis Segond. Influența versiunii Segond asupra versiunii Cornilescu a fost semnalată de către Gala Galaction la scurtă vreme după publicarea NT din 1920, într-un articol publicat pe 21 iulie 1920, în Luptătorul. Între altele, Galaction scria următoarele:
„De subt teascurile tipografiei Gutenberg a apărut zilele acestea Noul Testament al Domnului nostru Iisus Hristos. tradus de D. Cornilescu, Stăncești-Botoșani. E o carte de 467 de pagini, tipărită cu îngrijire, pe două coloane, cu hârtie destul de bună, și care, după cât aud, a costat în aceste vremuri grele, o avere întreagă. Este o adevărată surprindere acest eveniment tipografic! (…) Autorul acestei noi traduceri a Noului Testament, este – din capul locului – vrednic de toate laudele și de toate încurajările. (…) Traducătorul merită să fie lăudat pentru lucrul cu care ni se înfățișează. Nu-l cunosc nici personal, nici impersonal. Se zice că e față bisericească și anume preot călugăr. A mai apărut de câte ori, în câmpul literaturei bisericești, cu mici publicații pioase, dintre cari în acest moment, nu-mi aduc aminte de nici una.”

Biblia 1921

Pagina de titlu a Bibliei Cornilescu 1921
Cu privire la versiunile Cornilescu (și îndeosebi la Biblia 1921) s-a afirmat uneori că ea a fost tipărită „sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Române” și că „inițial traducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu aprobarea autorităților eclesiale ortodoxe.” Într-un comunicat dat publicității în aprilie 2012, cu ocazia distriburii Bibliei Cornilescu (ediția GBV) împreună cu ziarul Adevăru, Ioan Enescu, directorul editurii Orizonturi, afirma următoarele: „Subliniem în mod deosebit că traducerea preotului Dumitru Cornilescu a fost acceptată de Biserica Ortodoxă Română, apărând cu binecuvântarea Patriarhului României. Ar fi acceptat oare Patriarhul României să binecuvânteze o Biblie neoprotestantă?! Biserica Ortodoxă Română nu și-ar fi putut însuși, în niciun caz, o versiune neoprotestantă așa cum se apreciază în comunicatul Patriarhiei. Faptul că, ulterior, Biserica nu a mai agreat traducerea preotului Cornilescu nu a fost generat de vreun viciu al traducerii, ci de neînțelegerile dintre Patriarhia Română și persoana traducătorului. O versiune ortodoxă nu putea deveni brusc o versiune neoprotestantă.” Afirmația este eronată, după cum indică pagina de titlu a acestei versiuni. Contrar celor afirmate de Ioan Enescu, ea nu s-a bucurat niciodată de aprobarea oficială a Sf. Sinod al BOR, a cărei ultimă ediție (înainte de Cornilescu) a fost publicată în 1914, următoarea versiune ortodoxă oficială fiind publicată abia în 1936.
Potrivit unei scrisori (27 nov. 1920) trimise Societății Biblice Britanice de către J. W. Wiles de la Belgrad, textul VT tradus de Cornilescu era deja gata, iar traducătorul aștepta cu nerăbdare ca Societatea să-i trimită hârtia necesară tipăririi întregii Biblii.
Nu există informații despre data precisă la care s-a încheiat tipărirea Bibliei 1921, dar ea trebuie să fi avut loc în prima parte a anului, dat fiind că într-o scrisoare din 22 august 1921, Robert Kilgour îi comunica lui John Howard Adeney (capelan anglican din București) că Societatea Biblică are deja un exemplar în bibliotecă și că ar mai fi nevoie de încă trei.
Biblia Cornilescu 1921 reia fără modificări textul NT 1920. Analiza comparată a Bibliei Cornilescu 1921 și a versiunii Segond confirmă parțial afirmațiile lui Galaction, dar, conform unui studiu detaliat dedicat acestei chestiuni, „Influența mare exercitată de versiunea Segond nu trebuie să ne facă să credem că traducătorul român a copiat în mod servil traducerea biblistului elvețian. Există suficiente versete care arată că versiunea Cornilescu 1921 diferă de cea a lui Segond”.

Biblia 1924

Pagina de tilu a Bibliei Cornilescu 1924
Deși în mod curent se afirmă că ediția revizuită de Cornilescu a fost publicată în 1923, scrisorile privitoare la Biblia Cornilescu din arhiva Societății Biblice Britanice arată fără dubii că ea a ieșit de sub tipar în septembrie 1924.
Această ediție, tipărită pe hârtie de India, s-a remarcat prin calitatea tipăriturii și a legării. Totuși, faptul că traducătorul nu a putut supraveghea direct tipărirea ei a dus la apariția unor greșeli de tipar (încălecarea unor rânduri la Evrei 1:10).
În primii câțiva ani care s-au scurs de la publicarea ei, Biblia 1924 s-a vândut în tiraje uriașe pentru vremea respectivă, devenind un adevărat best-seller. J. W. Wiles, reprezentantul Societății Biblice Britanice pentru țările din Balcani, raporta în februarie 1928 următoarele date cu privire la Biblia Cornilescu: „Am lăsat în urmă numere ca 5.000 pe an, ca de exemplu în 1920, și am urcat la 85.000, 95.000 și aproape 100.000 de exemplare pe an.” Statisticile se referă, desigur, nu doar la Biblie, ci și la Noul Testament, care fusese tipărit în ediție de buzunar.
Biblia 1931 – Pagina de titlu a Bibliei Cornilescu 1931

Critici aduse versiunii Cornilescu 1924

Ediția Cornilescu 1924 a fost întâmpinată cu suspiciune de către unii reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române. La începutul anilor ’30, succesul ei uriaș a făcut ca autoritățile religioase să încerce să oprească difuzarea ei în mediul rural. În acest scop, s-au făcut demersuri pe lângă ministrul de interne (G. Mironescu), al cărui ordin (22 martie 1933) interzicea distribuirea Bibliei Cornilescu 1924 în satele și comunele României.
Pentru a debloca situația, Societatea Biblică Britanică, sub a cărei siglă fusese publicată această versiune, l-a trimis pe J. W. Wiles, reprezentantul ei de la Belgrad, să ceară o audiență lui Nicolae Titulescu. Acesta l-a informat pe reprezentantul Societății Biblice Britanice că între motivele pentru care Biblia Cornilescu nu este agreată este faptul că în Iacov 5,14 termenul grecesc presbyteroi a fost tradus prin „prezbiteri” și nu „preoți”, cum ar fi preferat ierarhia ortodoxă. Wiles a explicat că nici versiunile sinodale rusești ale Bibliei nu folosesc termenul „preoți”, ci tot „prezbiteri”. În urma acestei întrevederi, ordinul a fost revocat.
  • Evrei 7:24 – aparabatos
O acuzație care a fost adusă mai recent versiunii Cornilescu privește traducerea versetului din Evrei 7:24. Bogdan Mateciuc, evanghelic convertit la ortodoxie, scrie pe site-ul lui: „La Evrei 7:24, în Biblia ortodoxă (traducerea ÎPS Bartolomeu Anania) se poate citi: «dar Iisus are o preoție netrecătoare prin aceea că El rămâne în veac», pe când în traducerea Cornilescu scrie «Dar El, fiindcă rămâne în veac, are o preoție, care nu poate trece de la unul la altul». Citatul este folosit de protestanți pentru a justifica necredința lor față de succesiunea apostolică.” Acuzația de mai sus este nefondată, deoarece, așa cum dovedește un studiu dedicat versiunii Cornilescu, soluția de traducere folosită de fostul ieromonah se regăsește și în câteva versiuni ortodoxe ale Bibliei: Galaction 1938, NT sinodal 1951 și Biblia sinodală 1968. În realitate, Cornilescu a recurs la această soluție de traducere fiindcă ea fusese propusă deja de Louis Segond și de lexicograful american Joseph Thayer în dicționarul său grecesc, folosit de Cornilescu în procesul traducerii.
  • Apocalipsa 20 – mia de ani
Bogdan Mateciuc afirmă că „în cartea Apocalipsei, capitolul 20, Cornilescu traduce din Biblia engleză, nu din originalul grecesc. În timp ce în original se vorbește despre ‘mii de ani’, Cornilescu traduce ‘o mie de ani’, aliniindu-se astfel ereziei neoprotestante a ‘împărăției de o mie de ani’. Dacă el ar fi fost, așa cum încearcă să-l prezinte neoprotestanții, un erudit în limbile ebraică și greacă, în mod evident ar fi văzut și înțeles originalul grecesc!” Deși începând cu NT 1979 echivalarea secvenței grecești ta hilia ete (τὰ χίλια ἔτη) s-a făcut în edițiile ortodoxe (inclusiv în Biblia Anania) prin expresia „mii de ani”, această traducere este eronată, după cum arată un studiu academic extins asupra acestei probleme. Cu referire la această expresie din Apocalipsa 20, cunoscutul patrolog C. Bădiliță scria următoarele: „Fără a intra în polemici inutile, ta chilia înseamnă, în limba greacă adevărată, nu aceea inventată de B. Anania, ‘o mie’, nu ‘mii’ (la plural).”

Wednesday, April 12, 2017

Cum sarbatoresc Pastele Evreii?

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce


Cum sarbatoresc Pastele Evreii?

Pastele evreiesc este una din cele mai importante sarbatori evreiesti in care acestia comemoreaza povestea Exodului si eliberarea israelitilor de sub stapanirea egipteana. Aceasta sarbatoare incepe in fiecare an la o data exacta, pe data de 15 Nisan dupa calendarul evreiesc. Aceasta celebrare importanta are loc in fiecare primavara din emisfera nordica si tine intre sapte si opt zile. Frumoasa sarbatoare este marcata prin mese traditionale, jocuri ale copiilor, dar si indeplinirea unor reguli si traditii stricte evreiesti. Toata lumea participa la evenimente specifice celebrarii si fiecare membru al familiei contribuie cu ce poate in realizarea unor zile frumoase de sarbatoare.
Pastele evreiesc comemoreaza scaparea israelitilor din mainile egiptenilor cu ajutorul lui Moise. Biblia spune ca asupra egiptenilor s-au abatut cele 10 molime, iar cand faraonul a vazut ca cea mai ingrozitoare dintre plagi i-a luat intaiul nascut, acesta a cedat si le-a poruncit israelitilor sa plece din regatul sau. Moise, care primea sfaturile si povetele Domnului, a fost incredintat cu salvarea israelitilor prin dezvaluirea protejarii acestora de spiritul Domnului care a venit si a luat intaiul nascut al fiecarui egiptean. Israelitii au fost sfatuiti sa taie un miel tanar si sa ii consume carnea, ungand tocul usilor lor cu sangele acestuia pentru ca, atunci cand spiritul Domnului va veni sa ia sufletele copiilor, cei ai israelitilor sa fie in siguranta. Cand faraonul a aflat de moartea primului sau fiu, acesta a fost atat de indurerat incat i-a lasat pe israeliti sa plece. Acestia au profitat de aceasta ocazie si au fugit din Egipt atat de repede incat nici aluatul nu le-a dospit. In onoarea acestei reusite, in zilele de Paste, evreii nu mananca paine dospita si tocmai de aceea sarbatoarea mai poarta si numele Festivalul Painii Nedospite. Matzo, un fel de paine din aluat nedospit, este consumata in aceste zile.
Sarbatoarea Pastelui evreiesc
In Israel, Pastele evreiesc este sarbatorit cu mare fast, prima si ultima zi de sarbatoare fiind considerate zile libere din punct de vedere legal. In aceste zile, israelitii nu merg la serviciu si participa la slujbe speciale unde savarsesc rugaciuni, mai apoi participand si la mese traditionale. Evreii reformati obisnuiesc sa sarbatoreasca timp de sapte zile, iar cei din diaspora tin cele opt zile de sarbatoare. Cea de-a opta zi de sarbatoare este una introdusa pentru a permite evreilor din timpurile indepartate sa ajunga la timp in Templul din Ierusalim si sa se roage sau pentru a permite evreilor sa se ascunda in acele zone in care acestia erau in pericol pentru a nu fi atacati de inamici.
Pastele evreiesc este o sarbatoare a carei insemnatate se afla si in cartea sfanta Tora. Insemnatatea verbului „pasach” din limba ebraica a fost analizata pe toate partile, ajungandu-se la concluzia ca acesta se refera la trecerea spiritului Domnului peste casele israelitilor in noaptea infaptuirii celei de-a 10 molime. De asemenea, se spune ca „pesah” ar putea insemna si mielul desemnat ca sacrificiu inaintea Pastelui israelitilor. Cu patru zile inainte de exil, evreilor li s-a poruncit sa aleaga un miel de care vor avea grija pana in seara de 15 Nisan cand acesta va fi jertfit, iar carnea sa va fi consumata. Fiecare familie israelita a reusit sa ia o bucata din carnea mielului jertfit si sa o consume in noaptea desfasurarii celei de-a 10 molime.
Mancaruri traditionale
Pastele evreiesc se sarbatoreste in prezent fara mersul la Templul din Ierusalim, asa ca si alte aspecte ale celebrarii s-au schimbat. Masa traditionala Seder si rugaciunile speciale sunt rostite in seara zilei de 14 Nisan iar mancarea simbolica a Sederului este ciolanul afumat. Afikoman este o turta speciala care se mananca la sfarsitul mesei Seder si simbolizeaza infruptarea din mielul jertfit. Cei mai multi evrei pastori sau cei care vor sa pastreze traditia mananca la masa Seder bucate din carne de miel.
Drojdia evreiasca este facuta dintr-unul din cele cinci tipuri de cereale si poarta numele de chametz. Aceasta este interzisa in timpul Pastelui in mai toate traditiile evreiesti, consumul, existenta sau facerea chametzului fiind interzisa in zilele Pastelui. Fermentatia nu este insa interzisa, caci vinul este chiar necesar sarbatorii, asa cum nici bicarbonatul de sodiu sau praful de copt nu sunt interzise. Clatitele si cornurile sau colacii sunt deci permisi in timpul sarbatorii pascale, asa cum si matzo este consumat. Doar produsele de panificatie in care se foloseste drojdie nu sunt consumate la Pastele evreiesc.
Chiar si in Tora se cere ca drojdia sa nu existe in casa evreului in zilele de sarbatoare pascala, iar acesta sa nu consume produse in care exista chametz sau drojdie. Tocmai de aceea, inainte de sarbatoarea pascala, evreii fac curatenie temeinica in case si arunca toata drojdia si chametzul pe care il gasesc. Casa intreaga este curatata pentru ca mucegaiul si faina sa nu existe in niciun coltisor al acesteia. Pentru a nu arunca produsul, evreii pot apela la un rabin care se angajeaza sa vanda drojdia altcuiva pentru o mica taxa de colectare.
Tora cartea Sfanta Evreiasca, Foto: en.wikipedia.orgLa Pastele evreiesc se folosesc in general tacamuri noi, care nu au atins produse facute cu drojdie, sau tacamurile si ustensilele obisnuite se fierb in apa. Nu se accepta nici macar o urma a chametzului sau drojdiei pe ustensilele si tacamurile folosite in timpul Pastelui.
Unul dintre cele mai marcante simboluri ale Pastelui evreiesc este matzo, turta de aluat nedospit care este miscata inca de cand faina intra in contact cu apa pentru ca aluatul sa nu dospeasca deloc. Matzo poate fi facut de mana sau cu ajutorul unor ustensile tehnologice. Odata cu evolutia tehnologica, si produsele traditionale s-au schimbat, acestea fiind facute mult mai usor cu ajutorul utilajelor. Cele facute in casa sunt insa de fiecare data mai gustoase. In Tora se spune ca evreii trebuie sa manance doar matzo, nu si alte produse in care s-a folosit drojdie, din prima seara a Pastelui Evreiesc si pana la sfarsitul celor opt zile de celebrare.
Se spune ca mazo este o mancare traditionala pentru Pastele evreiesc deoarece acest produs a fost mancat si de israeliti atunci cand au fugit in graba din Egipt. Cand nu si-au mai lasat aluatul sa dospeasca, ei au fugit, iar matzo ar trebui sa ramana ca amintire a acestei actiuni a israelitilor. Matzo este cunoscuta si ca pita saracului si serveste drept simbol al sclavilor saraci, promovandu-se in acest fel umilinta si aprecierea libertatii, evreii trebuind sa evite sa devina egoisti.
In comunitatile evreiesti ortodoxe, mazo pentru Pastele evreiesc facut in fabrici si brutarii este realizat de barbati. Acestia aleg cea mai buna faina si supravegheaza cu atentie fiecare etapa a procesului de panificatie pentru ca painea nedospita sa fie buna si sa nu incalce traditia. Acest proces este unul ce necesita multa curatenie si atentie, insa matzo se face foarte repede, asa ca produsele sunt facute foarte repede.
Importanta primului nascut
Conform Torei, primii nascuti din fiecare familie au o importanta deosebita si trebuie sa participe la slujbe speciale in sinagoga. Acestia iau parte la Fastul Intaiului Nascut, un ritual ce comemoreaza salvarea intailor nascuti israeliti in noaptea infaptuirii celei de-a 10 molime. In prezent, sinagogile prefera sa combine acest ritual cu masa de dupa rugaciunea de dimineata, primii nascuti din fiecare familie nefiind deci obligati sa se bucure si sa petreaca.
Masa traditionala Seder
In prima seara in care se celebreaza Pastele evreiesc are loc masa traditionala Seder. In cadrul acesteia, intreaga familie se aduna si foloseste vesela cea mai buna din casa. In timpul mesei este recitata povestea exilului israelitilor din Egipt, patru pahare de vin fiind consumate in momente cheie ale povestirii. Copiii sunt atrasi prin intrebari, ghicitori si alte practici pentru a lua si ei parte activa la Seder. Cand dau un raspuns corect sau cand pun intrebari, ei sunt recompensati cu nuci si bomboane. Sederul poate dura multe ore si, cu cat mai interactiva este reuniunea, cu atat este mai de succes Sederul.
Seder, masa traditionala de Paste, Foto: robinsonhomesweethome.wordpress.comAtat barbatii cat si femeile consuma patru pahare de vin de-a lungul povestirii exodului evreilor din Egipt pentru ca se spune ca pana si cei mai saraci oameni au obligatia de a bea. Fiecare din cele patru pahare are insemnatatea proprie si se bea la anumite momente ale Sederului.
Copiii si Pastele evreiesc
Copiii au si ei un rol important in ceea ce priveste succesul mesei Seder. Ei sunt cei care fac discutia interactiva si pun intrebari, aratandu-si curiozitatea fata de cele sfinte. Bineinteles, curiozitatea lor poate fi trezita si de suculentele dulciuri si de nucile pe care acestia le primesc atunci cand iau parte la discutie.
Afikoman este folosita ca element de tentatie pentru copii. In cea de-a patra parte a Sederului, capul familiei rupe matzo in doua, iar partea cea mai mare este numita afikoman. Aceasta va fi servita la sfarsitul mesei si este considerata un desert. Tocmai de aceea, copiii sunt indemnati sa stea treji si sa participe la discutie pana la sfarsitul mesei pentru ca sa isi primeasca desertul.
La sfarsitul Sederului sunt recitate rugaciuni si cantece prin care i se multumeste Domnului pentru bunatatea si maretia Sa. Evreii multumesc pentru eliberarea lor si pentru supravietuirea unei istorii pline de greutati si suspine.
Matzo, desert servit la Masa Sederului, Foto: bluejeangourmet.wordpress.comCea de-a saptea zi a Pastelui evreiesc este una sfanta si celebreaza ajungerea israelitilor la Marea Rosie. Totodata este celebrat si miracolul taierii apei in doua si inecarea trasurilor evreiesti si a soldatilor care veneau dupa evrei. Trecerea Marii Rosii este un eveniment de o mare importanta pentru evrei, tocmai de aceea se spune ca singurul egiptean care a supravietuit a fost faraonul care a trebuit sa stea drept marturie a miracolului despicarii marii.
Al doilea Paste evreiesc
Cel de-al doilea Paste evreiesc se sarbatoreste pe data de 14 Iyar in calendarul evreiesc si este mentionat chiar si in Biblia ebraica. Se spune ca aceasta sarbatoare este speciala pentru aceia care nu au putut sa sarbatoreasca Pastele evreiesc pe 15 Nisan pentru ca s-au aflat departe de Ierusalim sau nu au putut sa participe la ceremoniile religioase. Aceleasi reguli si ritualuri trebuie infaptuite si in cadrul acestei de-a doua celebrari. Acest „al doilea Paste” nu mai este insa la fel de popular ca pe vremuri, majoritatea evreilor nu mai sarbatoresc aceasta mica celebrare.
Mancarurile traditionale cu care se mandreste Pastele evreiesc sunt, bineinteles, fara drojdie. Cerealele matzo sunt consumate exact precum cerealele obisnuite, acestea fiind facute din aluat de matzo si servite cu lapte cald si unt. Matzah brei este un fel de paine nedospita cu oua si grasime care se mananca fie dulce fie sarata. Matzo kugel sau budinca de Paste este facuta cu matzo in loc de taitei. Chrainul este o delicatesa facuta din ridichi si sfecla iar charosetul, „un dulce” iubit de copii, consta in mere si nuci taiate in vin. Pestele, cu precadere crapul si stiuca, se afla pe mesele sarbatorii pascale asa cum si supa de pui cu bulete de matzo este un produs nelipsit. Nici orezul cu sofran sau stafide nu poate lipsi de pe masa Sederului in prima seara a Pastelui evreiesc.
Matzah brei, Foto: slowfoodfast.wordpress.comPastele evreiesc intruchipeaza in prezent nu doar eliberarea evreilor din Egipt ci si supravietuirea acestora din toate momentele grele prin care intreaga semintie a trecut de-a lungul timpului. Sclavia, holocaustul, persecutia si renasterea spirituala a evreilor sunt comemorate si amintite in fiecare an, evreii reusind sa treaca peste toate aceste obstacole. Ei au reusit si sa isi formeze un viitor prin lupta si increderea in fortele proprii. Religia a reusit sa ii tina uniti si puternici in fata piedicilor si problemelor de zi cu zi, iar Copiii lui Israel traiesc sa vada si astazi lumina zilei si sa prospere.
Pastele evreiesc este un moment de adunare, o perioada de liniste si sarbatoare in care fiecare evreu, mic sau mare, invata cate ceva sau isi reaminteste ceea ce a fost invatat cand era mic. Odata cu eliberarea din robie, fiecare evreu a invatat sa traiasca asa cum poate cu putinul fiecarei zile, iar aceasta sarbatoare incearca sa ii invete pe tinerii evrei sa nu ia tot ce au ca si cum li s-ar cuveni, ci sa munceasca pentru a-si face un viitor si sa lupte pentru sansa lor asa cum au facut si israelitii si asa cum spune si Tora. Povestea Pastelui evreiesc si dorinta de evolutie si accedere catre mai bine a inspirat comunitati intregi, evreiesti sau nu, acestea punand pe picioare slujbe speciale inspirate din povestile biblice ale evreilor in care rugaciuni, cantece si cuvinte frumoase le sunt dedicate acestora. Acest curent este caracteristic in prima instanta comunitatilor afro-americane din lume.
Mar 27, 2012 Reblogged from :https://destepti.ro/pastele-evreiesc

Thursday, September 22, 2016

Let YOUR NAME be magnified in us -a letter from a journal

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

14368743_1208642472584248_1903782319690324442_n

Beloved Brothers And Sisters ~

As I was just rushing to pick up Julian from school, I began to feel the hunger in the people as I passed by person after person in their cars and in the streets. And as I looked at each person passing by, God began to form my thoughts and I could feel His Anger rising as He let me realize that their stomachs would most likely be fed by the hands of the enemy rather than the hands of the servants of God… God was revealing to me the deprivation and emptiness in people, and in that moment I began to pray,“Jesus… feed Your People. Show us how to be the answer, how to HAVE the Answer; how to SPREAD Truth…” And in the midst of all the hustling to pick up Julian on time from school, God was giving me a disturbing vision of our church (the Church in general) – Outwardly welcoming yet inwardly barred shut…

I began to feel the weight of God’s Problem with the Church settle in the pit of my stomach as I realized that God’s Church has become completely IRRELEVANT. In fact, it seems like a breathing hypocrisy… I was smacked in the face with the disturbing REALITY as I ran from my parked car the rest of the way to school to meet Julian on time… Churches outwardly welcoming yet inwardly barred shut! In me Jesus was crying, “I AM ALIVE!” yet the hearts of His People are barred shut, the window to their souls locked and church parking lots empty. Looks pretty dead to me! I felt sick as I realized that God is filling the Church with His SPIRIT and asking us to go feed His People with TRUTH, LIFE, LOVE, WISDOM, DIRECTION and POWER, yet the doors are barred shut and the windows are dark and closed…

So when the woman ready to commit suicide wants to reach her hand out one last time, who will be the one to fill it? The enemy seems to have a better grasp on relevant ministry than we do. I think something in the way we view CHURCH needs to shift DRASTICALLY and IMMEDIATELY… If we have the HIGHEST, MOST HOLY, OMINISCIENT, OMNIPOTENT, SPIRIT as our GUIDE, why aren’t we offering a Spiritual hand of guidance to the hungry and the needy? Are we asleep? Are we numb? Are we hypocrites? Why put a WELCOME sign on the door to the Church (so to speak) if we are going to bar up the entire porch so that the dirty hands of the homeless won’t be able to touch it and mess up the new paint job?

Now with Julian in tow and after sharing this with him, he looked at me and said, “What if we could feed the spirit of each person by whispering the name of Jesus as we walk by each one. Maybe their spirits would grab His Name and begin to long for Him…” For the rest of the walk back to the car Julian said, “JESUS” as he passed each person. I laughed as I realized my little guy is just as OBSESSED with spreading the LOVE of God as I am! Truly a moment when God was speaking wisdom through and out of the mouth of babes!

God, help us. Wake us. Show us the way to invade the spiritual powers of this culture. Let the Church become RELEVANT. Let the Living God truly explode with LIFE out of the servants who have chosen to be the hands and feet of Jesus… Let us have RELEVANT FAITH so that those who are hungry will be able to GRAB onto it…

God, we pray that Your FAITHFULNESS will fill us with FAITH to step toward the desires you have for our lives. Give us a CAUSE to fight for YOUR NAME. Let the history of Your VICTORY in our lives be on our lips daily as we face the giants. Let YOUR NAME be magnified in us ,as Your Servants choose to fulfill the vows and covenants we made with YOU… to KNOW YOU… In Your Holy and Precious Name Jesus we pray… Amein… (shared of my journal)10440802_696494227073693_7724385406213002777_n13001092_1143066769048122_7200995702218758525_n

JILL SOTO JULY 4 2014-from fb

·