Doamne, tacerea Ta ma doare -poezie crestina (Angela I.E.)
http://www.youtube.com/watch?v=z3UDX0O3Mmw&feature=player_embedded
Published on Apr 16, 2013
Doamne, tacerea Ta ma doareSi-n noptiile tarzii de veghe,M-ascund incet printre steleSi-Ti caut fata Ta, da, Fata Ta.Atatea se framanta-n mineSi-adun amar peste amar.Acolo, intr-un colt tacuta,Inima, ar vrea sa zboare iar.Ar vrea sa se reverse ca un ocean,Sa Te cuprinda-n brate, sa Te sarute.O, dar parca esti asa departe, departe, Si dorul ei se stinge, si-ncet primeste pace.Tu nu-mi raspunzi asa ca altadataSi nici nu vii asa cum esti dorit,Caci taine multe Tu ascunzi in TineSi doar credinta stie ca tanjesc....Sunt inimi frante, pline de durere Care Te-asteapta sa vi cat mai curand.Caci lumea, viata si tot ce ne-nconjoaraNu stiu ce-nseamna numele Isus
17 Aprilie - Să nu vi se tulbure inima!
- „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi
se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.“ Ioan 14.27 -
În
ce împrejurare se găseau ucenicii când Domnul le-a spus: „Să nu vi se
tulbure inima“? Domnul mergea la moarte. Venise ceasul să plece din
lumea aceasta. Îşi terminase lucrarea. Cum se vor purta oamenii cu El?
Îl vor batjocori, Îl vor bate cu biciul, Îl vor face să sufere, Îl vor
dispreţui, Îl vor răstigni. În loc să Se tulbure, Isus, deşi mergea la
moarte, Şi-a încurajat ucenicii.
Domnul a fost nevoit să-i
îmbărbăteze şi să-i facă să se uite nu la împrejurările morţii Lui, ci
la ceea ce era dincolo de această moarte, adică la bucuria care-i stătea
înainte şi care-i va da putere să treacă biruitor prin moarte. Domnul
le-a îndreptat privirile spre casa Tatălui ceresc, spre casa cu temelii
tari a cărui Arhitect şi Ziditor este Însuşi Dumnezeu. Aşadar, Domnul
Isus le-a vorbit preaiubiţilor Săi despre două lucruri strâns legate
între ele: credinţă şi casa Tatălui.
Într-o lume instabilă avem
nevoie să auzim mereu glasul Mântuitorului: „Să nu vi se tulbure inima!“
Aceasta aduce linişte în toate furtunile vieţii noastre. Fără liniştea
credinţei nu putem înainta prin greutăţile vieţii zilnice. Numai
prezenţa Mântuitorului în viaţa noastră ne dăruieşte liniştea după care
suspinăm deseori.
No comments:
Post a Comment