Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
BY BARZILAIENDAN on • ( 0 )
Interviul a decurs cam așa. Cei doi erau așezați în fața unui doctor de suflete. Acesta le punea câteva întrebări:
„Dacă v-aș da astăzi un milion de dolari, ce ați face?“
Primul a răspuns: V-aș fi foarte recunoscător. Mi-ați însenina viața și m-ați scăpa de mai toate problemele mele.“
Al doilea a zâmbit vesel și a răspuns: „M-aș simți dintr-o dată extraordinar. Aș ști foarte precis ce am de făcut. Mi-aș împlini planurile pe care le am.“
Doctorul a continuat: „Hei, doar pentru atât? Dar dacă v-aș da mai mult .. Dacă v-aș da să zicem zece milioane?“
Cei doi au izbucnit în hohote de râs: „Am fi cei mai fericiți oameni de pe întreg pământul!“
Doctorul a schimbat însă tonul și a adăugat: „Dar dacă aș condiționa însă darul meu de ceva … dacă v-aș spune că totul este doar pentru azi. Mâine nu veți mai fi în viață. Aceasta ar fi condiția mea absolută. Vă dau tot, dar numai pentru o singură zi. Mâine trebuie să muriți.“
Cei doi s-au schimbat la față … s-au gândit și au răspuns: „Condiția este inacceptabilă. N-am primi banii. Viața face mai mult decât toți banii din lume.“
Înțelept, doctorul i-a condus domol spre singura concluzie posibilă, la singura întrebare care mai rămăsese: „Deci ceea ce aveți acum face pentru voi mai mult decât zece milioane. Preferați să aveți și mâine viață în loc să aveți azi zece milioane. Ce aveți acum nu se poate compara sau cumpăra cu bani … Atunci, ce vă împiedică mâine dimineață să vă treziți cu un zâmbet pe buze, fericiți că aveți ceva care se merită trăit? Ceva mai valoros decât zece milioane! Puteți privi viața din acest punct de vedere?“
„Nu m-am gândit niciodată la asta …“ a spus primul.
„Este un punct de vedere nou pentru mine“ a spus celălalt.
A fost o consultație reușită. Două suflete și-au recăpătat balansul în mersul complicat și dezechilibrant al vieții.
+++
Apostolul Pavel face o afirmați interesantă atunci când zice:
„Căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Domnul Hristos Isus“ (2 Corinteni 4:5).
Am oare voie să-l contrazic puțin? Pot avea și un alt punct de vedere? Îmi dați voie să mă explic?
Realitatea este că fiecare dintre noi suntem o lentilă prin care cei din jur privesc spre Dumnezeul nostru. Cum zâmbim, cum vorbim, cum avem sau nu avem răbdare, cum proiectăm credința noastră în fiecare circumstanță a vieții formează sau deformează imaginea celor din jur despre Isus Christos.
Noi nu ne propovăduim pe noi înșine, dar Îl propovăduim pe Isus Christos „prin noi înșine“, iar personalitatea și comportamentul nostru îi atrag sau îi îndepărtează pe cei din jur de Christos. Spunem că „avem totul deplin în El“, dar umblăm bosumflați, bombănind toată ziua despre noi și necazurile noastre.
Când am citit Noul Testament, eu m-am îndrăgostit de Christosul lui Pavel, am făcut o pasiune pentru Christosul lui Ioan, al lui Matei, al lui Marcu, al lui Luca, al lui Petru și a lui Timotei, Epafras, Tit și Filimon. Aceștia au fost oameni ca și mine, cu probleme chiar mai multe și mai mari decât problemele mele. Ei nu s-au uitat însă la Christos prin problemele lor, ci au privit la problemele lor prin Christos! El era „viața lor“la care se trezeau în fiecare dimineață. El era optimismul „dinamismului lor“ care îi împingea mereu înainte. El era sursa, suportul și scopul activităților lor.
Tu cum stai, dragul meu? Tu cum te simți, suflete al meu? De ce te îngrijorezi și gemi ca un cocor, ca un cocostârc?
Intra puțin în sala doctorului de suflete din cămăruța ta și spuneți această închizițională întrebare repetată de trei ori în doi psalmi consecutivi, care au fost probabil la început unul singur:
Consultația de azi este gratuită …
Posted in Uncategorized | Leave a Comment »
 |
Posts
