”La ce pot nădăjdui cel mai mult este ca cele spuse aici, să se deschidă asemenea unor ferestre și uitându-vă prin ele să vedeți un singur lucru – cât de superior este Isus Cristos față de orice altceva!”
T. Austin-Sparks
Ferestre deschise
Extrase din scrierile lui T. Austin-Sparks
Domnul a privit spre el! (Judecători 6:14)
Prima caracteristică atât de evidentă în viața lui Ghedeon este smerenia. Smerenia este primul semn, prima caracteristicaă a spiritualității. Nu-i de mirare că se spune că ”Domnul a privit spre el!” În cazul lui Ghedeon nu exista mândrie, el era departe de a se fi considerat cineva și se vede atât de clar cât de jos se considera el. El nu se fălește cu familia, era gata să mărturisească că familia lui era cea mai săracă din Manase. De fapt, se pare că tatăl lui, Ioas, era om cu vază și cu o poziție importantă în cetate, căci la altarul său, închinat lui Baal, veneau cetățenii să se închine. Mai mult, Ghedeon a fost în stare să aleagă zece slujitori din casa tatălui său. Adevărul pare să fie că Ghedeon era un om cu un duh smerit adevărat. El nu era mândru că era tânăr. Nimeni nu va putea fi folosit de Dumnezeu doar pe baza acestui criteriu. Nici nu nutrea vreun simțământ de superioritate față de oamenii din jurul lui în privința problemelor spirituale. El a ocupat un loc între ei și a recunoscut că este una cu ei în starea lor spirituală atât de jalnică. Dacă noi suntem mândri de înțelegerea noastă avansată sau de spiritualitatea noastră imaginară; dacă-i privim pe alții de sus, într-un mod critic, dacă căutăm să le băgăm de vină; atunci Domnul nu va privi la noi așa cum a privit la Ghedeon și nici nu ne va alege ca instrumente ale Sale.
Nu este treaba noastră să facem cunoscută incompatibilitatea noastră față de alți creștini; ci treaba noastră este să găsim o cale de a-i ajuta. Dacă urmărim adevărata smerenie atunci ajungem în vizorul Domnului ca instrumente care-I slujesc Lui cât și planurilor Sale suverane, care recâștigă slava datorită Numelui Său. Întreaga istorisire a lui Ghedeon este o declarație că un astfel de instrument nu trebuie niciodată să aibă slavă proprie. Dumnezeu l-a găsit pe Ghedeon într-un duh smerit la început, iar ulterior, El S-a străduit să-l reducă, să-l coboare și mai mult, căci caracterul umil este terenul prezenței și puterii lui Dumnezeu. Doar când slava personală este înlăturată, Domnul poate spune așa cum i-a spus și lui Ghedeon: ”Domnul este cu tine...” Acesta este felul de oameni pe care îi poate folosi Dumnezeu. Un Moise, a cărui reacție la chemarea lui a fost: ”Cine sunt eu, ca să merg... Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară... căci vorba şi limba-mi este încurcată”. Un Ieremia, care a căutat să demonstreze cine era: ”Ah, Doamne Dumnezeule! Iată că eu nu pot vorbi, căci sunt un copil”. Un Elisei, care nu a fost un om al vântului, al cutremurului și al focului, ci a fost doar o imagine a puterii lui Dumnezeu care se găsește într-un ”glas blând și liniștit”. Același principiu era valabil și pentru Ghedeon prin semnul cu roua: acea imagine tăcută, neînsemnată a puterii dătătoare de viață. Instrumentul lui Dumnezeu este întotdeauna conștient de imperfecțiunea personală.
Din: Dumnezeu are nevoie de Ghedeoni
”Ferestre deschise” este trimis zilnic, cuprinzând mesaje luate de pe site-ul Austin-Sparks.Net. Vă încurajăm să trimiteți mai departe acest email, să-l tipăriți și să-l împărtășiți cu alții. Respectând dorința lui T. Austin-Sparks ca ceea ce a fost primit gratuit să fie distribuit gratuit, mesajele lui nu dețin copyright. De aceea, dacă alegeți să le împărtășiți cu alții, vă rugăm să respectați dorința lui și să le oferiți – nemodificate, fără plată și fără copyright.
Pentru citirea tuturor mesajelor Ferestre deschise accesați: www.ferestredeschise.wordpress.com
Pentru mai multe scrieri în limba română accesați: http://www.austin-sparks.net/romana/index.html
No comments:
Post a Comment