TATA -PE SCARA CERULUI URCA BINE SI REPEDE SAU URCA INCET SI GREU?

Ce asteapta tanarul de la tatal sau

Nu, nu cheile de la masina;iata cateva concluzii aparute in urma unui sondaj de opinie instrumentat de Youth Unlimited pe aceasta tema:

El astepta ca tatal sa-l intrebe ce face, cum i-a fost ziua si apoi sa aiba timp sa primeasca raspunsul. Asta arata ca iti pasa de copil. 73% din tinerii canadieni au spus ca a avea pe cineva care sa-i asculte este foarte, foarte important.

El se astepta ca tatal sa fie constant si sustinut in exemplul si modelul – in setul de valori – pe care il ofera. Tatii au datoria de a invata standradul moral si setul de credinta. Tinerii sunt foarte sensibili la ipocrizie si urasc standardul dublu. Intr-o lume a minciunii ei au nevoie sa stie ca tatal lor le spune adevarul.

El vrea sa stie ca tatal il iubeste neconditional. Indiferent de cat de multe prostii fac tinerii au nevoie sa stie ca sunt iubiti. Copii vor sa vada si latura emotionala a celui care se ingrijeste de ei. Tatal nu este o aratare impersoanala venita din alta lume.

Fetele vor sa stie ca tatal lor le trateaza cu respect si verbal si fizic. Tatal seteaza valoarea si pretentia pe care fata o va avea de la viitorul ei partener de viata. Modul cum isi onoreaza sotia - ca fiinta, nu obiect – este la fel de important in deprinderea de catre fete a unui set corect de valori despre umanitatea ei.

Copii au nevoie in aceiasi masura si de calauzire si de libertate. Libertatea este castigata de copii in masura in care ei se dovedesc responsabili cu ceea ce au deja in jur.

Greu, usor, cand vom muri singurul lucru pe care il lasam dupa noi celor dragi este amintirea cum i-am iubit si pretuit. Daca mai primesc si ceva bani, cu atat mai bine; desi in conditiile exsitente se pare ca dupa moarte le vom lasa copiilor facturi de platit.

Sursa: Pe scara Cerului

Tatal - fisa de post

In NordAmerica este din nou celebrata Ziua Tatalui; prilej de analize si reanalizari…

Traim intr-un timp si intr-o cultura in care importanta “tatalui”(rol, functie, postura) este depreciata. Intr-un fel putem accepta si faptul ca ne-am facut-o cu mana noastra prin departarea de forma(interioara) pe care Dumnezeu i-a conferit-o barbatului in momentul creatiei. Te departezi de masculinitate, te departezi si de ce inseamna a fi un tata normal.

Media nu se sfieste sa prezinte tatal precum o persoana cam prostutza, macinata de tot felul de controverse si pofte, tratandu-si neglijent sotia si copii – dar iubindu-i pe undeva, cumva.

Conectarea intre tata si copilul/copii sai este esentiala pentru formarea descendentilor. Popularitatea retelelor sociale arata “foamea” existenta in societate dupa relatii, dupa legaturi.

Cateva idei despre normalitatea existentei unui tata:

Tatal trebuie sa fie prezent; adica sa participe in viata copiilor sai in fiecare zi. Mama este un partener in ingrijirea copiilor nu cea care trebuei sa se ocupe de tot. Prezenta tatalui ii ajuta pe copii in formarea relatiilor cu cei aflati din jurul lor.

Tatal e bine sa fie coleg de joaca. Activitatile fizice sunt mult mai la indemna tatalui decat a mamei. Aici intra in discutie si forta muschilor si exersarea lor. De la o simpla harjoneala – cand sunt mici, la implicarea in adoelscenta in tot felul de activitati fizice – participarea impreuna cu copii la diferite sporturi(de echipa). Sportul este o buna sansa de a oferi lectii de viata.

Tatal transmite mai departe principii. Prin ceea ce face si spune, prin atitudine si maniera el este un ghid practic de formare a principiilor de viata (mai ales in zona morala). Copii au nevoie de directie, de ghidare in drumul pe care il au inaintea lor. Traiectoria se formeaza de acasa iar stabilirea ei inseamna uneori si perioada de disciplinare. Disciplinarea este legata de responsabilitate, caracter, obiceiuri. Disciplinarea are in vedere mai mult rasplatirea decat corectarea.

Unul din lucrurile pe care societatea nu le-a modificat este functia tatalui de a procura cele necesare vietii dpv material. Lipita de asta sta capcana de a crede ca daca copii tai au cu ce sa se imbrace si ce sa manace, nu mai au nevoie de tine. Ca rolul tau se rezuma aici si gata. Furnizarea de resurse nu este un lucru usor si nu este singurul lucru.

Tatal-Antrenor. Nu este vroba de sport, este vorba de pregatirea pentru probleme reale ale vietii. De exersarea adoptarii unor decizii impreuna. Mai nou media educa copii despre orice. Sfatul, intelepciunea si solutiile pe care un tata le poate da, sunt decisive si raman. A fi un cetatean responsabil nu este un joc al norocului. A sti pentru ce sa lupti si ce sa lasi sa treaca pe langa tine nu se invata doar dupa zeci de experinte triste.

Sursa: Pe scara Cerului

Atei fara tata...

In cartea The Making of an Atheist, James Spiegel, face o legatura interesanta intre ateism si absenta tatalui din familie.

Desigur nu este o regula general valabila dar consistenta alaturarii celor doua elemente nu poate fi ignorata. Iata o lista a unor cunsocute persoanlitati care promoveaza ateismul/scepticismul si relatia/legatura pe care au avut-o cu tatal lor biologic:

David Hume: avea 2 ani cand tatal sau a murit;

Arthur Schopenhaur: avea 16 ani cand tatal sau a murit;

Friedrich Nietzsche: avea 4 ani cand tatal sau a murit;

Bertrand Russell: avea 4 ani cand tatal sau a murit;

Jean-Paul Sartre: avea numai 15 luni cand tatal sau a murit;

Albert Camus: avea 12 luni cand tatal sau a murit;

Daniel Dennet: a avut 5 ani cand tatal sau a murit.

Thomas Hobbes: avea 7 ani cand tatal si-a parasit familia;

Voltaire: a avut o relatie dura cu tatal sau, Arouet, si a fost renegat/dezmostenit;

Baron d’Holbach: a fost despartit de tatal sau si si-a sters numele acestuia dintre prenumele sale(Thiry);

Samuel Butler: a fost abuzat fizic si emotional de tatal sau;

Sigmund Frued: a avut un dispret pentru perversiunile sexuale ale tatalui sau;

H.G. Wells: i-a reprosat mereu tatalui sau faptul ca si-a neglijat familia;

Madalyn Murray O’Hair: si-a urat tatal intens;

Albert Ellis: a fost neglijat si abandonat de tatal sau;

Datele de mai sus nu sustin idea ca absenta tatalui inseamna automat (apartenenta la sau) promovarea ateismului. Dar justifica intr-un fel de ce acestia nu ii pot spune lui Dumnezeu, “Tata”.

Intr-un mod cert pot spune faptul ca tatal este provocat de invatatura biblica sa-l instruiasca, educe, protejeze, incurajeze si sa mearga alaturi de copilul sau.

Prea multi tati astazi nu sunt interesati decat de munca lor, femei, sanatate si timp liber.

Inaintea lui Dumnezeu s-ar putea sa nu fiu intrebat nici cat de mult greutati am ridicat la sala de fitness si nici ce model vechi de masina mi-am remodelat in garaj; dar sunt mari sanse sa fiu intrebat de copii mei…

Sursa: Pe scara cerului