Din Ierusalimul sufletului meu…

Ieremia 42

Din Ierusalimul sufletului meu
pacea sa-si reverse raul ei pe-afara
dragostea sa-I cante imn lui Dumnezeu,
Regelui din dulcea-mi, nevazuta tara.

In Ierusalimul omului ascuns
bucuria cante, dragostea-nfloreasca,
mangaierea data-n Duhul ce ne-a uns,
mangaind pe altii, Harul sa-nmulteasca.

In Ierusalimul meu cel prigonit
roade felurite parguiesc in soare
pentru slava Celui care le-a sadit,
le-a facut sa creasca si le-a dat splendoare.

Spre Ierusalimul cel batjocorit
edomitii-si varsa ura prin blesteme:
“radeti-l cu totul” striga ei cumplit
Domnul imi sopteste insa:”Nu te teme”.

Din Ierusalimul frant si-mprastiat
in zadar iti pare a-nalta vre-o ruga,
robi legati spre Babel, siruri au plecat,
spre Egipt se-ndeamna cei ramasi sa fuga.

Sa ramana singur locul cel sfintit
si sa nu se-aleaga mai nimic din el,
scrum de porti ‘negreste zidul prabusit,
“lasa-ne te rog cu sfantul lui Israel”.

Sus, din cetatuia sufletului meu
stramutat in taina locului ceresc,
astfel de povete imi aud mereu
cum Ierusalimul sa mi-L parasesc.

Ca si mine astazi si tu frate esti
cetatean in Noul, prigonit Sion,
prins intre Egiptul poftelor firesti
si al inchinarii false Babilon.

Tu ramai in Duhul, staruie in Har,
fa Ierusalimul culmea bucuriei,
chiar de-i o ruina, fara foc si-altar,
fara fratii dusi in Babelul robiei.

Nici in Babilonul inchinarii seci
si nici in Egiptul poftelor nu merge,
stai in locul sfant, de-acolo sa nu pleci,
numai in Sion El lacrimile-ti sterge.

Ce-i Ierusalimul azi? Un legamant,
nu ca legamantul aratat de-Agar.
Naste libertatii fii-si prin Cuvant
E-un oras de Duh, de Dragoste, de Har.

In Ierusalimul Domnului Isus,
in Imparatia-i noua de Iubire,
prin credinta fost-am ridicat si dus
sa slujesc spre slava-I roade de sfintire.

Sa raman acolo, chiar daramaturi
daca-mi nconjoara-ntregul meu hotar,
inteleg din talcul Sfintelor Scripturi
ca acestea toate, toate-s numai Har.

Ordinea din Babel, carnea din Egipt,
inchinarea moarta, poftele haine:
pofta ne-mpietreste, formele ne-au fript,
nu le vrem, caci numai in Sion ni-e bine.

Tresaltati in chiot voi daramaturi,
izbucniti in strigat ziduri in ruine,
se-mplinesc in totul Sfintele Scripturi:
Vad Ierusalimul inimii ca vine.

“Ierusalimul sa fie in inimile voastre”
“acestea sunt doua legaminte, unul naste pentru robie si este Agar …corespunde Ierusalimului de acum care este in robie…।dar Ierusalimul de sus este liber…”

http://vesteabuna.wordpress.com/2009/05/24/din-ierusalimul-sufletului-meu/#comments