Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
Sunday, October 29, 2017
History briefs — Luther comes to Christ
Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
History briefs — Luther comes to Christ
History briefs — Luther comes to Christ
Romans 1
NKJV
16 For I am not ashamed of the gospel of Christ, for it is the power of God to salvation for everyone who believes, for the Jew first and also for the Greek. 17 For in it the righteousness of God is revealed from faith to faith; as it is written, “The just shall live by faith.”
The following is an insightful passage about Luther’s faith, from a beautiful tribute to him and Calvin, two men whom the Lord used in an extraordinary way during an extraordinary period of history. The article is interesting and edifying in many ways.
SOLI DEO GLORIA — GLORY TO GOD ALONE
Luther’s Loyal Son
BY R. SCOTT CLARK
reformation 21
Luther was the pioneer of Protestant theology, piety, and practice. He gradually became Protestant in the period between 1513-21 as he lectured through the Psalms, Romans, Galatians, Hebrews, and the Psalms again. Reading Augustine as he lectured on the Psalms he realized that the doctrine of man and sin that he had learned in university did not agree with Scripture nor did it agree with Augustine. In the Psalms he saw that human depravity is greater than he had thought and grace is greater, more powerful, and more free than he thought, that God has elected his people to new life and true faith unconditionally, from all eternity (sola gratia). By the end of his lectures on the Psalms he had become young, restless, and Augustinian but he was not yet a Protestant. As he lectured through Romans, he began to see that the basis on which we stand before God is not the sanctity wrought in us by grace and cooperation with grace but Christ’s righteousness accomplished outside of us and imputed to us. As he lectured through Galatians he came to see that view confirmed and he began to re-think what he had learned about the role of faith in salvation, that it was not just another virtue formed in us by grace and cooperation with grace. The picture became clearer as he lectured through Hebrews and the Psalms again. Late in life, looking back at his theological development, he said that it was as he lectured through Psalms again that the light went on, as it were, and he realized that it is faith that apprehends Christ, that rests in and receives Christ and his righteousness for us. It is through faith the Spirit unites us to Christ so that he becomes ours and we become his ki(sola fide).
50 DE TEZE PENTRU REFORMA CREȘTINISMULUI DIN ZILELE NOASTRE
Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
50 DE TEZE PENTRU REFORMA CREȘTINISMULUI DIN ZILELE NOASTRE
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=G3dAOyC0HJk
I. MÂNTUIREA – IERTAREA DE PĂCATE
1. Mântuirea fiecărui păcătos este rezultatul harului, al îndurării lui Dumnezeu, nu al eforturilor religioase ale omului.
2. Mântuirea se capătă prin credință, în urma pocăinței sincere înaintea lui Dumnezeu și a credinței în sacrificiul Fiului Său.
3. Cel care se pocăiește și crede în harul mântuirii venit prin crucea lui Hristos, devine o făptură nouă, în urma unei nașteri din nou.
4. Niciunui om Domnul nu i-a cerut ”să-L primească”, sau ”să-L accepte”, ci să se pocăiască și să vină după El, purtându-Și crucea în fiecare zi.
5. Pocăința adevărată continuă să-și facă lucrarea în viața credinciosului, care trebuie să aducă la lumină orice păcat ascuns, prin mărturisire înaintea lui Dumnezeu.
6. Sfințirea vieții este un proces care trebuie continuat până la prezentarea sufletului înaintea lui Dumnezeu; aceasta înseamnă ”a duce mântuirea până la capăt cu frică și cutremur”.
7. Creștinii nu trebuie să se bazeze pe propriile fapte sau pe puterea lor de a duce o viață sfântă, ci pe îndurarea lui Dumnezeu și pe puterea Duhului Său.
8. Mântuirea nu se obține prin fapte bune, dar are drept urmare umblarea în faptele pregătite mai dinainte de Dumnezeu.
9. Creștinul adevărat este un ucenic al Domnului, de la care învață necurmat și pe care Îl urmează fără încetare cu scopul de a deveni tot mai asemănător Lui.
II. ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE DESPRE MÂNTUIRE
10. Iertarea se capătă doar pe pământ, prin îndurarea lui Dumnezeu; prin urmare nu se mai poate face nimic pentru a schimba starea spirituală a celor care au murit.
11. Iertarea o dă doar Dumnezeu, prin Hristos, deci nici un om nu poate să-și aroge acest drept divin.
12. Nimeni nu poate dezlega păcatele unui om la moartea sa, nici măcar reprezentanții unei anumite clasă de slujitori religioși, considerați mijlocitori între oameni și Dumnezeu.
13. Sufletul după moarte nu are de trecut niște vămi ale văzduhului, pentru a ajunge în prezența lui Dumnezeu. De aceea, este inutil să se încerce ajutarea lui după ce a trecut în veșnicie.
14. Milosteniile și faptele bune făcute pentru a ajuta sufletul unui om după moarte sunt reminiscențe ale unor obiceiuri păgâne și n-au nicio legătură cu creștinismul pe care l-a predicat Domnul și apostolii Săi.
15. Sfinții (incluzând-o și pe Maria, maica Domnului) nu pot mijloci pentru mântuirea oamenilor și nu-i pot ajuta în niciun fel.
16. Închinarea la relicve sau la moaștele sfinților ține mai mult de ocultism decât de creștinismul Sfintelor Scripturi.
III. LUCRAREA DUHULUI SFÂNT
17. Duhul lui Dumnezeu dă putere celui regenerat prin har de a duce o viață sfântă în mijlocul unei lumi păcătoase.
18. Duhul Sfânt pecetluiește pe cel credincios, îl botează și îl umple cu prezența Sa binecuvântată.
19. Botezul cu Duhul Sfânt nu este un rezultat al eforturilor omenești, ci un act de îndurare al lui Dumnezeu prin care răspunde celui ce-L cere cu stăruință.
20. Creștinii care au fost botezați cu Duhul Sfânt nu sunt superiorii celorlalți, de aceea trebuie să rămână smeriți și să caute umplerea continuă cu Duhul.
IV. SLUJITORII LUI HRISTOS
21. Succesiunea apostolică nu are fundament în Sfintele Scripturi, ci în tradiția religioasă.
22. Adevărații slujitori ai Domnului nu prestează servicii religioase contra unor sume de bani.
23. Preoția Noului Testament nu este doar apanajul unei caste superioare, ci ea fost încredințată de Domnul tuturor creștinilor, care aduc jertfe duhovnicești pentru Dumnezeu.
24. Duhul Sfânt alege oameni chemându-i la slujire pentru zidirea Trupului lui Hristos și înzestrându-i cu darurile Sale.
25. A fi păstor sufletesc nu este o funcție, nici un titlu religios, ci o slujbă duhovnicească primită odată cu un dar al Duhului Sfânt, făcut după voia Sa.
26. Numai Duhul lui Dumnezeu rânduiește slujbele în Biserică, nu oamenii. Ei doar trebuie să recunoască lucrarea Duhului, nu să-și dea învățători după poftele lor.
27. Slujitorii lui Dumnezeu trebuie să fie pildă turmei, printr-o viață de sfințenie practică și dedicare lui Dumnezeu.
28. Slujbele duhovnicești nu pot fi vândute, nici transmise de la o generație la alta după bunul plac al conducătorilor religioși.
29. Adevărații slujitorii ai lui Hristos se pregătesc pe câmpul Evangheliei și în școala ascultării de El, nu în seminarii teologice.
30. Nu oricine se numește pe sine om inspirat de Dumnezeu trebuie ascultat, ci orice ”proroc” trebuie probat înainte de a fi crezut.
V. VIAȚA CREȘTINĂ
31. Avariția este incompatibilă cu creștinismul, cu atât mai mult cu un slujitor al Domnului, care a poruncit ca acel care are două haine să dea și celui ce n-are niciuna.
32. Creștinismul nu este o religie a prosperității, ci a purtării crucii în fiecare zi pentru Hristos.
33. Hristos nu ne-a făgăduit că vom fi mari în lumea aceasta, ci doar că vom sta cu El pe scaunul Său de domnie, la venirea Împărăției Sale.
34. Creștinul adevărat este un om care se gândește la lucrurile de sus, acolo unde se află comoara sa – Hristos Domnul.
35. De aceea, nicio mișcare creștină n-ar trebui să-și extindă puterea pe pământ, ci să vestească Evanghelia, pentru a-i îndrepta pe cât mai mulți spre ceruri.
36. Creștinii trebuie să dovedească moderație/cumpătare în toate aspectele vieții, dar să-L iubească pe Dumnezeu fără limite și condiții.
37. Vestimentația și posesiunile noastre trebuie să dea dovadă că suntem ucenicii Celui care n-a avut în lumea aceasta nimic mai mult decât haina de pe El și a vestit celor săraci Evanghelia.
VI. BISERICA CREȘTINĂ
38. Clădirile bisericești somptuoase și luxul sunt incompatibile cu învățătura creștină.
39. Slujbele religioase rigide și programele culturale bisericești nu au nimic în comun cu închinarea în duh și în adevăr.
40. Repetarea unor cuvinte în rugăciune și unor rugăciuni memorate contrazice învățătura Domnului nostru.
41. Botezul și Cina Domnului nu sunt sacramente administrate de slujitori profesioniști, ci parte naturală a vieții Bisericii, care se supune poruncilor Domnului ei.
42. În lumea noastră Domnul are o singură Biserică, pe care o sfințește și o pregătește pentru ziua nunții Sale – Unitatea Bisericii o face Duhul lui Dumnezeu, nu ecumenismul oamenilor.
43. Organizațiile omenești și instituțiile religioase n-au niciun fel de sprijin în Scripturi.
44. Domnul este singurul Stăpân al Bisericii, nu un om sau o grupare elitistă de oameni.
45. Orice structură ierarhică se opune învățăturii lui Hristos și a apostolilor Săi.
46. Biserica creștină se supune doar capului ei, Hristos Domnul, și ascultă de legile civile numai în măsura în care acestea nu contravin Scripturilor.
47. Biserica nu trebuie să fie nici finanțată, nici subordonată statului, ci doar să ajute autoritățile civile să împlinească voia lui Dumnezeu, acordându-le tot sprijinul pentru aceasta.
48. Slujba principală a Bisericii este să fie ”lumina lumii” prin vestirea Evangheliei încredințată de Domnul și ”sarea pământului”, prin sfințenia vieții.
49. Nădejdea creștinului nu este de a rezista în timpul de judecată al omenirii, ci arătarea slavei lui Hristos la revenirea Sa pentru a-Și lua Biserica – Mireasa în Casa Tatălui Său.
50. În așteptarea revenirii Domnului, Biserica se pregătește în fiecare zi pentru a-L întâmpina în slavă.
Sunday, October 1, 2017
2017 OCTOMBRIE-4 FELURI DE MEDITATII-CUVINTE DE MANGAIERE,ZIDIRE,IMBARBATARE SI TREZIRE
Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
S.Atwood
LUNA OCTOMBRIE 2017 TRIMITEM NUMAI CELE 4 FELURI DE MEDITATII
DOMNUL ESTE APROAPE
DUMINICÃ 1 OCTOMBRIE
Nicidecum nu te voi lãsa și cu nici un chip nu te voi pãrãsi. Evrei 13.5
Cu siguranțã cã aceste cuvinte i‑au mișcat pe destinatarii Epistolei cãtre Evrei. Ei erau familiarizați cu ele din Scripturile Vechiului Testament (Deuteronom 31.6,8; Iosua 1.5; 1 Cronici 28.20). Aceastã promisiune a fost doveditã a fi adevãratã de nenumãrate ori. Sã luãm cazul lui Iosif, de exemplu. El „a fost despãrțit de frații sãi“ în Egipt (Deuteronom 33.16), însã Dumnezeu a fost cu el acolo (Geneza 39.2,3,21,23). Ce mângâiere și ce resursã a fost aceasta pentru Iosif, în acei ani atât de dificili, departe de familia sa! Cuvintele sale cãtre paharnicul lui faraon aratã ceva din adâncimea simțãmintelor sale: „Adu‑ți aminte de mine când îți va fi bine“ (Geneza 40.14).Din nefericire, paharnicul a uitat de el.
Iosif nu fãcuse nimic pentru care sã fie aruncat în închisoare. În aceasta, el este o micã imagine a Domnului Isus, care „n‑a fãcut nimic rãu“ (Luca 23.41) și care „a fost luat prin asuprire de la judecatã“ (Isaia 53.8). Ce durere a fost pentru El sã sufere toate acestea din partea poporului Sãu pãmântesc! Apoi toți ucenicii Sãi „L‑au pãrãsit și au fugit“ (Matei 26.56). Cu puțin timp înainte le spusese: „Sã nu vi se tulbure inima“ (Ioan 14.1); acum cãuta mângâietori și nu gãsea niciunul (Psalmul 69.20). El a fost pãrãsit de oameni, însã urma ceva infinit mai dureros: sã poarte pãcatele noastre în trupul Sãu, pe lemn, sã fie fãcut pãcat pentru noi și sã strige: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M‑ai pãrãsit?“ (Matei 27.46).Domnul Isus a fost complet singur pe cruce, în timpul celor trei ore de întuneric, însã acum El fãgãduiește tuturor celor care cred în El: „Nicidecum nu te voi lãsa și cu niciun chip nu te voi pãrãsi“. Avem toate motivele sã fim plini de curaj, știind cã beneficiem de un astfel de ajutor, și trebuie sã ne amintim de El, potrivit cu cererea Lui plinã de dragoste: „Sã faceți lucrul acesta în amintirea Mea“ (1 Corinteni 11.23‑26). DOMNUL ESTE APROAPE-GBV- OCTOMBRIE 2017
S.Atwood 
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
Volumul IV-Jean Koechlin
1 OCTOMBRIE
Fapte 20.1-16
Manifestarea ostilă de la Efes îl conduce pe Pavel la a părăsi această cetate (comp. cu Matei 10.23). După ce s-a dus în Grecia, trecând prin Macedonia, se întoarce pe acelaşi drum şi ajunge la Troa. Istorisirea care urmează (v. 7-12) confirmă că cina se celebra, ca şi astăzi, în ziua întâi a săptămânii. Suntem şocaţi de somnul lui Eutih din timpul predicării apostolului. Dar oare nu ne vorbeşte Pavel şi nouă atunci când citim epistolele lui? Câtă atenţie acordăm noi acestora? Accidentul grav care se produce ne arată, din punct de vedere moral, unde poate conduce indiferenţa faţă de Cuvânt: la cădere şi la o stare de moarte. Harul lui Dumnezeu însă face aici o minune care oferă mângâiere.
Privind această scenă, ne putem gândi prin analogie la istoria Bisericii responsabile. Somnul ei, căderea ei şi moartea ei aparentă sunt rezultatul neglijării învăţăturii apostolilor. Totuşi, Domnul a îngăduit o trezire, urmată de hrănire şi de mângâierea alor Săi, în aşteptarea zorilor marii plecări (v. 11).Pavel părăseşte Troa, mergând „pe jos”. Se alătură prietenilor săi la Asos, de unde reia calea mării spre Ierusalim.SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI-OCTOMBRIE
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU
PENTRU ASTĂZI –
coordonatori Bob & Debby Gass
1 OCTOMBRIE
NU UITA SĂ-I MULȚUMEȘTI LUI DUMNEZEU
„Când vei mânca și te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul” (Deuteronom 8:10).
Noi am hotărât să retipărim această povestire, întrucât mesajul ei este veșnic. Doi copii în haine zdrențuite și prea mari pentru ei au apărut la ușă. „Aveți ziare vechi, doamnă?” Eu eram ocupată. Voiam să spun nu, când le-am văzut picioarele. Încălțați cu sandale mici îmbibate de lapoviță. „Intrați să vă fac o ciocolată caldă.” Conversația a lipsit. Sandalele lor ude au lăsat urme pe gresie. Le-am oferit cacao cu pâine prăjită și gem pentru a-i întrema înainte de a-i trimite în frigul de afară. Apoi m-am dus la bucătărie pentru a lucra la bugetul pentru cheltuielile casnice. Tăcerea din încăperea din față a ajuns până la mine. M-am uitat înăuntru. Fetița își ținea ceașca goală în mâini si se uita la ea. Băiatul a întrebat: „Doamnă, sunteți bogată?” M-am uitat la papucii mei jerpeliți. „Bogată? Nici gând!” Fetița a așezat ceașca înapoi pe farfurie cu mare grijă. „Ceștile dumneavoastră se potrivesc cu farfuriile.” Vocea ei părea a unui om bătrân. Apoi au plecat, ținând legătura de ziare în bătaia vântului. Nu au spus mulțumesc. Nici nu era nevoie, au făcut mai mult de atât. Mult mai mult. Cești și farfurii de ceramică albastră, dar care se potriveau. O ciorbă de cartofi; un acoperiș deasupra capului; soțul meu cu un loc de muncă sigur, și lucrurile astea se potriveau. Am mutat scaunele de lângă foc și am făcut curat în sufragerie. Urmele de noroi lăsate de acele sandale mici erau încă ude pe gresia mea. Le-am lăsat așa. Vreau să rămână acolo în caz că uit cât sunt de bogată!” Cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Nu uita să-I mulțumești Lui Dumnezeu!CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI-OCTOMBRIE 2017
SĂMÂNŢA BUNĂ
http://www.gbv.ro/calendar/samanta-buna/titluri/lumina-lumii
Duminică, 1 Octombrie 2017
Nimeni n-aprinde o lumină, ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniță; ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.Luca 11.33
Lumina lumii
Domnul Isus Hristos venit în această lume era Lumina. El era „Lumina lumii“ (Ioan 8.12). Dumnezeu Îl trimisese în această lume, astfel încât toți puteau să-L vadă strălucind. Prorocii Îl vestiseră; tot ce spuseseră ei despre Domnul se împlinise. Ioan Botezătorul venise înaintea Lui, după Scripturi, pentru a pregăti inimile, ca toți să-L primească. Toate gândurile Domnului Isus Hristos, lucrările și cuvintele Sale dădeau mărturie despre ceea ce era El.
Dumnezeu nu neglijase nimic, pentru ca Fiul să fie cunoscut. Lumina strălucea în toată splendoarea ei. Dar un lucru era necesar, pentru ca ea să producă efectele sale în aceia care o vedeau: credința, care privește la Mântuitorul în toată simplitatea, îndepărtând orice altă considerație, orice alt raționament. Necredința vine întotdeauna cu tot felul de întrebări. Credința însă Îl vede pe Isus Hristos ca Lumină a vieții sale.
Să privim la Lumina lumii și să lăsăm să ne lumineze viața! Astfel, mulți vor vedea în gândirea, vorbirea și faptele noastre că Isus Hristos este Lumina pe cărarea vieții noastre!SĂMÂNŢA BUNĂ-OCTOMBRIE
LUNA OCTOMBRIE 2017 TRIMITEM NUMAI CELE 4 FELURI DE MEDITATIICARE SANT NOI IN FIECARE AN
CELELALTE 10– CLASICE- SE GASESC POSTATE IN TOATE LUNILE ANULUI TRECUT 2016 LA ADRESELE URMATOARE :
POT FI DESCARCATE DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI NEMODIFICATE SI CU ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO UNDE SANT MENTIONATE
Labels:
2017 OCTOMBRIE,
IMBARBATARE,
MEDITATII-MANGAIERE,
TREZIRE,
ZIDIRE
The Feast of Yom Kippur - Atonement for Israel in the Endtimes by Mark Biltz
Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
https://www.youtube.com/watch?time_continue=3676&v=b_K8weG0ayM
https://www.youtube.com/watch?time_continue=3676&v=b_K8weG0ayM
Subscribe to:
Posts (Atom)
Posts
