Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
23 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
Roș Hașana, Anul Nou Evreiesc 5775 – 24 Septembrie 2014 – Happy Rosh Hashanah 5775
Leviticul 23:23-24
23 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
24 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă.
25 Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.”
Anul iudaic 5775 este socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii.
Evreii de pretutindeni intră, începând de joi, 25 septembrie, în anul iudaic 5775, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Prima lună a anului evreiesc este “Tişri” şi marchează sărbători importante, cum este “Roş haşana”. “«Este prima sărbătoare a primei luni din an şi marchează începutul celor zece zile de penitenţă, timp în care evreul credincios îşi face autoanaliza faptelor săvârşite în anul trecut şi îl roagă pe Dumnezeu să-i ierte păcatele şi să-l înscrie în cartea vieţii. Aceste rugăciuni au fost începute de evrei încă din ultima lună a anului precedent, numită «Elul», moment în care aceştia trec pe la mormintele înaintaşilor”, a explicat profesorul Iancu Wexler, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman.
Există obiceiul, spune Iancu Wexler, ca, în după-amiaza primei zile din anul nou, să se meargă la o apă curgătoare şi, odată cu rostirea rugăciunii pentru iertare, să se arunce păcatele, în mod simbolic. “Un alt obicei este ca, în după-amiaza celei de a doua zile a noului an, să se consume fructele care s-au făcut în anotimpul respectiv, mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru roadele obţinute”, a spus preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman.
În Sinagoga Leipziger din Roman, îmbrăcată în straie de sărbătoare, evreii rostesc rugăciunile tradiţionale, potrivit cărţii speciale de rugăciuni numite “mahzor”.
Numărul evreilor romaşcani este mic, de 30 de persoane, în principal oameni în vârstă. “Prin grija Guvernului – Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi a Federaţiilor Comunităţilor Evreieşti din România a apărut «luah-ul», calendarul care orientează evreii pentru toate datele importante ale noului an iudaic şi care a ajuns şi la evreii din Roman”, a spus Iancu Wexler.
Urarea pe care evreii o fac la început de an este: “Șana tova!” (“Un an nou bun!”). SURSA –http://www.ziarulderoman.ro
Roș HaȘana (în ebraică ראש השנה Rosh Hashaná, literarcapul, începutul anului) este Anul nou evreiesc începutul unui nou an potrivit cu calendarul ebraic. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței numite Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii, Yom Kipur. În emisfera nordică, are loc la începutul toamnei. După tradiție, ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Torá i se mai spune și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine – din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile deRosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce.
Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „L’Shaná Tová” ( לשנה טובה An bun) sau „L’ Shana tová umetuká” (Un an bun și dulce), precum și Ktivá vehatimá tová. Roș HaȘaná este momentul la care se refereau în mediul evreiesc tradițional contractele legale, atât pentru grija animalelor cât și pentru trebuințele poporului.Mișna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfășurarea anilor și – prin urmare – și anul sabatic și jubileul. Sărbătoarea durează două zile.
Nume, origine, sens
Carte de urări de Anul Nou evreiesc Rosh Hashana, cu un desen de Alphonse Levy, arătând un oficiant care sună din cornul Shofar. Photo Wikipedia
În Torah se face referință la el numindu-l ziua sunetului (cântării) din Șofar (Yom Terua, Levitic 23, 24). Literatura rabinică și liturgia sinagogală descriu Roș haȘana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron).
În midrashim se povestește că Dumnezeu se așează pe tron, și în fața sa se adună întreaga istorie a omenirii (nu doar a poporului evreu). Acolo fiecare persoană în parte este cercetată pentru ase hotărî dacă merită ori nu iertarea. Decizia însă va fi ratificată numai în ziua de Yom Kippur. Acesta este motivul pentru care cele 10 zile care despart cele două sărbători sunt numite cele 10 zile ale penitenței (Yamim noraim – zile teribile). În aceste 10 zile fiecare credincios evreu are datoria de a face un examen de conștiință pentru anul care a trecut și să identifice toate greșelile sau nelegiuirile săvârșite față de porunci. Aceasta include examenul purtării față de aproape, față de părinți, frați de sânge, rude, prieteni, propriul popor și față de străini). Odată descoperită greșeala și recunoscută în adâncul inimii, omul are datoria de a cere iertare și semenului său față de care a greșit. Cel căruia i se cere iertare i se recomandă insistent să ofere propria iertare; facultatea de a refuza această iertare este foarte rar acceptată (este precizată de norme clare și facultatea de a refuza este limitată foarte mult). Yom Kippur, într-adevăr, trebuie trăit cu inima și cu sufletul de penitent.
Sărbătoarea Anului Nou ebraic durează 2 zile atât în Israel cât și în diaspora, aceasta este însă numai o tradiție recentă. Sunt mărturii precise că încă în secolul al XIII -lea,la Ierusalim, ea se celebra numai o singură zi. După Sfintele Scripturi ale iudaismului durata sărbătorii este de numai o zi. Acesta este motivul pentru care unele curente (mișcări spirituale) iudaice (cum sunt de ex.karaiții) o observă numai în prima zi. Iudaismul ortodox și cel conservativ sărbătoresc ambele zile.
Compararea sărbătorii cu calendarul gregorian
Roș haȘana cade în a 162-a zi după prima din zilelePaștelui. În calendarul gregorian nu poate cădea mai devreme de 5 septembrie. Datorită diferenței dintre calendarul ebraic și cel gregorian, începând din anul 2089 (gregorian) Roș haȘana nu va mai putea cădea mai devreme de 6 septembrie. Nu poate cădea nici mai târziu de 5 octombrie. Datorită felului în care este calculat calendarul ebraic,Roș haȘana nu poate cădea niciodată joia, vinerea sau duminica.
Bazat pe data tradițională a creării lumii, Roș haȘanacade în prima zi a luniiTișri, care conform calendarului gregorian este în septembrie sau la început de octombrie.
Sursa Wikipedia
REBLOGGED FROM rodi
No comments:
Post a Comment