Pages

Wednesday, June 1, 2016

MEDITATII -CUVINTE DE MANGAIERE,ZIDIRE,IMBARBATARE SI TREZIRE -LUNA IUNIE 2016

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

11081408_848795348490621_3574678872562300820_n

10256565_1066166516745748_4961811125118749406_nDOMNUL ESTE APROAPE!

CALENDAR BIBLIC

 1 IUNIE

Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele. Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.                             Ioan 10.26
O turmă fără păstor se destramă, ea este fără ocrotire şi oricând primejdiile o pot nimici. Cu câtă supunere şi abnegaţie şi-a făcut Domnul Isus slujba între ai Săi, dar conducătorii poporului Israel nu L-au recunoscut. Deşi faptele Sale, El le-a făcut în Numele Tatălui Său, nu i-au folosit ca să vină la credinţă. Din contră ei spuneau: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor” (Mat. 12.24). Dar ce plăcută este vorbirea Domnului în comparaţie cu a duşmanilor Săi, când spune despre „oile Sale.” Acest glas al Păstorului cel Bun este o mare mângâiere pentru ai Săi.
Imediat după moartea apostolilor s-au produs mari dezmembrări în turmă aşa cum prezisese Pavel: „Ştiu bine că după plecarea mea se vor vârî între voi lupi răpitori care nu vor cruţa turma” (Fapt. 20.29). S-au produs mari pagube prin faptul că turma s-a destrămat. Dar Păstorul cel Bun ţine seama de toate acestea şi o adună în jurul Său, o scoate la păşune şi se interesează de bunăstarea ei. Pe credincioşii dintre Neamuri care nu sunt din staulul lui Israel, Domnul i-a adunat la un loc, ca să fie o singură turmă formată din credincioşi din Israel şi credincioşi dintre Neamuri, iar El, Domnul să fie Păstorul lor. Din această turmă care are drept unic Păstor pe Domnul Isus trebuie să facem şi noi parte. Toate celelalte turme făcute şi îndrumate de mâna omului nu au nici o valoare în faţa lui Dumnezeu.
Acelaşi Miel, care prin mărimea mâniei Sale va umple de groază toate seminţiile şi toate popoarele pământului, va duce cu blândeţe la păşuni verzi şi de-a lungul apelor liniştite pentru totdeauna turma pe care a răscumpărat-o prin sângele Său..TOATA LUNA AICI:DOMNUL ESTE APROAPE – CALENDAR BIBLIC – IUNIE

 10425163_737543842972465_4187917210835169824_n999811_10200092198936749_205047955_n

CHARLES H. SPURGEONMEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI
Dimineaţa şi Seara

1 Iunie

DIMINEAŢA

Astfel, a fost o seară si apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.Genesa 1:5
A existat această egalitate de la început? Lumina şi întunericul au împărţit tărâmul timpului încă din prima zi? Atunci nu e de mirare că şi eu pot să trec cu atâta uşurinţă de la strălucirea bunăstării la întunericul nenorocirii. Nu voi găsi întotdeauna lumina amiezii nici în ce priveşte sufletul meu, trebuie să mă aştept la anotimpuri de jale în care să plâng după bucuriile de dinainte şi să-L caut pe Cel iubit prin noapte. Nu sunt singur în asta nici pe departe, pentru că toţi aleşii Lui Dumnezeu au cântat la un moment dat despre judecată şi milă, despre durere şi izbăvire, despre jale şi bucurie. Aşa a fost aranjat de către Divinitate ca ziua şi noaptea să existe mereu în creaţia spirituală şi naturală până când vom ajunge în Ţara despre care stă scris: „…în ea nu va mai fi noapte…” (Apocalipsa 21:25). Poruncile Tatălui nostru sunt bune şi înţelepte. Şi atunci ce e mai bine pentru tine să faci, suflete al meu? Învaţă mai întâi să fii împăcat cu această stare a lucrurilor şi fii gata, asemenea lui Iov, să primeşti de la Domnul şi bune şi rele. Apoi studiază, ca să te bucuri de toate darurile zilei şi ale nopţii. Laudă-L pe Domnul pentru soarele fericirii atunci când răsare şi pentru întunericul nopţii atunci când se lasă. Există frumuseţe şi în răsărit, şi în apus, cântă despre ea şi preamăreşte-L pe Domnul. Asemenea privighetorii, lasă glasul tău să curgă la orice oră. Crede că noaptea e la fel de folositoare ca şi ziua. Roua harului divin cade din ceruri în timpul nopţii durerii. Stelele promisiunii strălucesc nestingherite în întunericul necazului. Indiferent ce s-ar întâmpla, continuă să-L slujeşti pe Domnul. Dacă în timpul zilei cuvântul de ordine este „munca”, atunci noaptea înlocuieşte-l cu „paza”. Fiecare oră îşi are folosinţa ei, tu continuă să-L slujeşti pe Domnul până când El îţi va apărea în toată gloria Lui. Suflete al meu, noaptea ta de bătrâneţe şi de moarte se apropie, nu te teme de ea, pentru că e parte din zi. Şi Domnul a spus că „…îl va ocroti totdeauna” (Deuteronom 33:12).
18156_1313232036759_1891158_n
SEARA
El va face pustia lui ca un Rai. Isaia 51:3
Mi se pare ca am viziunea unei sălbăticii înfiorătoare, a unui deşert întins şi groaznic, asemenea Saharei. Nu văd nimic care să-mi bucure privirea, sunt obosit de imaginea unui nisip fierbinte şi arid, acoperit de zeci de mii de schelete albe ale unor oameni nenorociţi care au murit în chinuri după ce s-au rătăcit în pustiul nemilos. Ce vedere înfricoşătoare! Ce groaznic! O mare de nisip fără margini şi fără nici o oază, un cimitir întunecat pentru un neam părăsit! Dar priveşte şi bucură-te! Deodată, ieşind din nisipul arzător, văd un fir al renaşterii. Şi pe măsură ce creşte, apare şi un boboc, bobocul se deschide — şi e un trandafir şi lângă el un crin îşi ţine capul plecat. Şi ce minune! Odată ce parfumul acelor flori se răspândeşte, pustietatea este transformată într-un câmp roditor ce înmugureşte de jur împrejur, având harul Libanului şi desăvârşirea Carmelului şi Sharonului. Acum nu e Sahara, este Paradisul. Acum nu mai e valea umbrelor morţii, pentru că în locul în care zăceau în soare scheletele albe se întâmplă o minune a reînvierii şi morţii se ridică, o armată puternică şi nemuritoare. Isus este acel fir al renaşterii şi prezenţa Lui reînnoieşte toate lucrurile. Minunea este la fel de mare în fiecare mântuire proprie. Dincolo te văd pe tine, dragă cititorule, un copil părăsit, nespălat, desfăşat, pângărit cu propriul tău sânge, lăsat hrană animalelor de pradă. Dar iată, o bijuterie a fost aruncată în sânul tău de către o mână divină şi de dragul ei ai fost păzit de providenţă, eşti spălat şi curăţat de mizeria ta, eşti adoptat în familia cerească, pecetea dragostei este pusă pe fruntea ta, inelul credinţei pe degetul tău — acum eşti un prinţ al Domnului, deşi nu demult erai un orfan, un netrebuincios. O, lăudaţi puterea fără egal şi harul divin care preschimbă deşerturile în grădini şi face inima pustiită să cânte de fericire.TOATA LUNA AICI:CHARLES H. SPURGEON MEDITATII DE DIMINEATA SI SEARA – IUNIE (1)
10245355_1072691742759892_3399765436408270330_n

CHARLES H. SPURGEON

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

1 iunie

DUMNEZEU ÎŞI ÎMPLINEŞTE FĂGĂDUINŢA

Aruncă-ţi pâinea pe ape şi după multă vreme o vei găsi iarăşi.                                                    Eclesiastul 11.1
Niciodată să nu aşteptăm să fim răsplătiţi numaidecât pentru binele pe care-l facem şi nici să fim binevoitori numai faţă de persoanele care par gata să ne întoarcă acest bine. Egipteanul aruncă sămânţa în apele Nilului, fără nici o grijă, ca şi când ar fi aruncat-o pe pământul roditor de pe malul apei. Pentru ce? Pentru că în curând apele scad şi sămânţa de orez sau de grâu pătrunde în pământul fertil pentru ca, puţin mai târziu, să dea un rod bogat. Să fim gata să facem binele oricând şi celui nerecunoscător şi celui rău. Să sfătuim şi pe cel nepăsător şi pe cel încăpăţânat. Vor veni apele peste acest pământ uscat şi-l vor schimba în pământ roditor. Lucrul nostru făcut în Numele Domnului, va fi întotdeauna plin de rod.
Treaba noastră este să aruncăm pâinea pe ape, iar a lui Dumnezeu este împlinirea făgăduinţei „o vei găsi iarăşi”. Niciodată El nu-Şi va călca cuvântul. Orice mărturisire făcută despre El, îşi va avea rodul ei. Poate nu imediat; dar într-o zi sau alta, vom culege ceea ce am semănat. Numai să aşteptăm cu răbdare, căci acesta este scopul pentru care Domnul zice: „după multă vreme”. În multe cazuri zilele de aşteptare pot deveni luni sau ani, dar făgăduinţa Domnului rămâne neschimbată.
10356714_1072692589426474_6453643355334829767_n

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

1 Iunie

Text: Iov 42

In cei din urmă ani ai săi. Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. Iov 42:12

DE CE, DUMNEZEULE, DE CE?

Când moartea răpeşte pe cineva drag dintre noi, printr-o boală sau un accident, sau când alte tragedii ne lovesc, durerea ne poate copleşi şi ne întrebăm: „De ce, Dumnezeule, de ce?” Deşi El nu ne revelează toate motivele pentru care s-au petrecut lucrurile astfel, ne dă totuşi, uneori, răspunsuri parţiale. O tânâră mamă din Anglia secolului al 19-lea, pe nume Josephine Butier, s-a întors acasă într-o zi şi a fost martora oculară a morţii tragice a singurului ei copil. Micuţa Evangeline, văzând-o pe mămica sosind acasă, a alergat la balconul apartamentului de la etajul doi ca s-o întâmpine. S-a aplecat peste balustradă şi a căzut sub ochii îngroziţi şi neputincioşi ai mamei. Întreaga lume din jurul doamnei Butier s-a prăbuşit. În căutarea ei după mângâiere, s-a întors spre o femeie evlavioasă ce locuia în vecini, care i-a spus: „Dumnezeu a luat la Sine pe fetiţa pe care ai iubit-o aşa de mult; dar sunt o mulţime de copii ai nimănui care au nevoie de dragostea unei mame ca tine”. Cuvintele acelea au condus-o pe doamna Butier în viaţa de reformă socială şi de slujire creştină, care a adus speranţe în mii de inimi. Nu putem spune că Dumnezeu, în providenţa Sa, a lăsat ca moartea să-i răpească doamnei Butier fetiţa, pentru ca nenumăraţi alţi copii să fie ajutaţi prin eforturile ei? Pierderile lui Iov au fost enorme, dar din suferinţele lui, Iov a ieşit cu o cunoaştere mai intimă a lui Dumnezeu – şi cu o grandioasă porţiune a Scripturii care i-a ajutat pe milioane de oameni în încercările lor. Ai suferit vreo pierdere? Dumnezeu nu-ţi va da o explicaţie deplină a faptului, dar îţi va dărui putere să treci prin ea. „De ce, Dumnezeule?”  poate fi chiar întrebarea pe care El doreşte să I-o pui. Şi dacă asculţi cu supunere, vei găsi răspunsul.                                                                     D.J.D.
 Raţiunea adâncă a-ncercărilor mele
Nu pot, o Isuse, deplin s-o-nţeleg.
Ajută-mă, Doamne, Te rog, ca să văd
Măcar o frântură din planu-Ţi întreg.  – D.J.D.
 Marile încercări adesea precedă marile victorii.
TOATA LUNA AICI: PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

10408087_10204113055495650_5946831837362546278_nIZVOARE ÎN DEŞERT

 1 Iunie

El îi zicea: „Iată odihna; lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească; iată locul de odihnă!“ Dar ei n-au vrut să asculte. (Isaia 28:12)
De ce te îngrijorezi? La ce-ţi foloseşte îngrijorarea? Eşti la bordul unui vas atât de mare că n-ai fi în stare să cârmuieşti nici dacă ai fi pus la cârmă de către Căpitan. N-ai fi în stare nici măcar să aranjezi pânzele, şi totuşi te îngrijorezi ca şi cum tu ai fi căpitanul sau cârmaciul vasului. Stai liniştit, dragă suflete – Dumnezeu este Stăpânul!
Crezi că toată tulburarea şi agitaţia acestei vieţi este o dovadă că Dumnezeu Şi-a părăsit tronul? Nicidecum! Armăsarii Săi magnifici aleargă înainte cu furie, şi carele Sale de biruinţă sunt însăşi furtunile. Dar caii au frâie, şi Dumnezeu este Cel care ţine hăţurile, conducând carele de biruinţă după bunul Său plac!
Dumnezeul nostru Iehova încă mai este Stăpânul! Crede lucrul acesta şi vei avea pace. „Nu vă temeţi!“ (Matei 14:27)      Charles H. Spurgeon
 În noaptea aceasta, suflete al meu, stai liniştit şi dormi;
Furtunile vuiesc peste adâncul lui Dumnezeu –
Peste adâncul lui Dumnezeu, nu al tău; stai liniştit şi dormi.
 În noaptea aceasta, suflete al meu, stai liniştit şi dormi;
Mâinile lui Dumnezeu vor potoli năvala Ispititorului –
Mâinile lui Dumnezeu, nu ale tale; stai liniştit şi dormi.
 În noaptea aceasta, suflete al meu, stai liniştit şi dormi;
Dragostea lui Dumnezeu este tare când se furişează orele nopţii –
Dragostea lui Dumnezeu, nu a ta; stai liniştit şi dormi.
 În noaptea aceasta, suflete al meu, stai liniştit şi dormi;
Cerul lui Dumnezeu va mângâia pe cei ce plâng –
Cerul lui Dumnezeu, nu al tău; stai liniştit şi dormi.
 Te implor să nu cazi în disperare. Este o ispită periculoasă, pentru că Adversarul nostru a rafinat-o până a ajuns foarte subtilă. Disperarea strânge şi usucă inima, făcând-o insensibilă la binecuvântările şi harul lui Dumnezeu. Totodată ea te face să exagerezi adversităţile vieţii şi te face să crezi că poverile tale sunt prea grele pentru a le purta. Totuşi, planurile lui Dumnezeu pentru tine, şi căile prin care Îşi duce la îndeplinire planurile, sunt infinit de înţelepte.
Madame Guyon
    TOAA LUNA AICI:IZVOARE IN DESERT-IUNIE
17774_1063680096994390_3315569138844195080_n

WIM MALGO

MEDITAŢII ZILNICE

1 Iunie

«Până când voi avea sufletul plin de griji şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?» Psalm 13,2
Duhul Sfânt, prin gura psalmistului David, exprimă dragostea adevăratei Biserici a lui Isus care este în aştep­tarea Mirelui. Este o întrebare plină de dor, un strigăt al sufletului care-L aşteaptă pe Domnul: «Până când voi avea sufletul plin de griji şi inima plină de necazuri în fiecar e zi?» Aşteptăm de atât de mult timp răpirea, încât unii credincioşi au ajuns să se întrebe: ne-a uitat oare Dumne­zeu, soarta noastră îi este indiferentă? Când poporul Israel a fost în strâmtorare şi a întrebat acelaşi lucru, Domnul i-a spus: «Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip» (Isaia 49,15).
Să privim puţin la cea de-a doua întrebare: «Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?» Până când vom vedea faţa Domnului aşa cum a promis El, deoarece: «… când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Il vom vedea aşa cum este» (1 Ioan3,2). Când se va întâmpla acest lucru? La răpire, şi răpirea noastră, a copiilor lui Dumnezeu este aproape, de aceea: «Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!» (Evrei 10,35). Te asi­gur că Dumnezeu doreşte chiar mai mult decât tine să vină şi să te ia acasă TOATA LUNA AICI:

 11900022_949638938429620_1780384099388263936_n

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

       de  Fritz Berger

 1 Iunie

Voi înlătura priceperea celor pricepuţi”.1 Cor. 1:19.
Vai de oamenii cu pricepere! Aceştia ajung aşa de­parte în credinţă, ca şi o mamă care are mulţi copii şi fiecare este plin de păduchi. În fiecare dimineaţă începe vânatul şi săraca mamă îi urmăreşte cu peria şi câte un păduche trebuie să-şi dea viaţa şi de fiecare dată este un prilej de bucurie acest lucru. Când se va termina această păduchere?  Aşa arată la mulţi vi­aţa de credinţă. În fiecare zi păcatele sunt prezente. Doresc să se scape de păcat şi nădăjduiesc mereu. Dar aceasta este o nădejde falsă.Noi trebuie să ştim că suntem mântuiţi, că am murit cu Hristos pe Golgota, că am fost îngropaţi şi că am înviat cu El, iar acum trăim pentru Dumnezeu. Aşa că viaţa Lui Hristos este viaţa mea şi dreptatea Lui este dreptatea mea. “Cel care crede în Acela, este drept precum şi El este drept”. Eşti tu drept precum este El? Eu şi tu, ca fiecare suflet sincer trebuie să ne luptăm pentru această credinţă şi să spunem: dacă Dumnezeu spune aşa, dacă Dumnezeu este dreptatea mea,atunci suntem şi noi drepţi cum este El. Există clipe când la cineva se pare că aceasta nu este adevărat, aceasta este îngâmfare şi încredere de sine, şi mai mult, peste cel care crede acest lucru va cădea blestemul. Si Iacov şi-a amintit de acest lucru când s-a gândit: Dacă va ieşi la iveală că nu eu sunt primul născut, atunci în loc de binecuvântare se va revărsa blestem peste mine. Dar mama lui a ştiut: Iacov are făgăduinţa de la Dumnezeu. De aceea a spus ea: “Blestemul să vină asupra mea”. Aşa a mers el la tatăl său. Si acolo trebuia să se lupte pentru credinţă, când era întrebat: “Eşti tu Esau, primul născut? Apropie-te de mine”. Si, deoarece Isaac a simţit mirosul hainelor, l-a binecuvântat. Iar acum el avea binecuvântarea pe care nimeni, nici chiar Esau sau Isaac nu a putut-o lua de la el: “L-am binecuvântat de aceea va rămâne binecuvântat”.TOATA LUNA AICI:MANTUIREA PRIN HRISTOS-IUNIE de Fritz Berger (1)

 10511251_10202203262072008_7500386133556092105_n

OSWALD CHAMBERS

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

 1 IUNIE

Întrebarea descumpănitoare

„Fiul omului, vor putea oasele acestea să învie?”
Ezechiel 37:3
Poate acel păcătos să fie transformat într-un sfânt? Poate acea viaţă strâmbă să fie îndreptată? Există un singur răspuns: „O, Doamne, Tu ştii aceasta, eu nu ştiu”. Nu da niciodată buzna cu raţiunea religioasă, spunând: „O, da, cu ceva mai multă citire a Bibliei, devotare şi rugăciune, cred că se poate”. Este mult mai uşor săfaciceva decât să te încrezi în Dumnezeu; noi confundăm panica cu inspiraţia. De aceea vedem aşa de puţini oameni care lucrează împreună cu Dumnezeu şi aşa de mulţi lucrători pentru El. Preferăm să lucrăm pentru Dumnezeu decât să credem în El. Sunt eu destul de sigur că Dumnezeu va face ceea ce nu pot eu? Sunt descurajat cu privire la oameni în măsura în care n-am înţeles ce a făcut Dumnezeu pentru mine. Este experienţa mea o înţelegere aşa de minunată a puterii şi tăriei lui Dumnezeu, încât nu mai disper cu privire la nici o persoană pe care o întâlnesc? A avut loc vreo lucrare spirituală în mine? Gradul de panică este egal cu gradul lipsei de experienţă spirituală personală. „Iată, vă voi deschide mormintele…. poporul Meu” (37:12). Când Dumnezeu vrea să-ţi arate ce este natura umană despărţită de El, trebuie săţi arate acest lucru în tine. Dacă Duhul lui Dumnezeu ţi-a dat vreodată o viziune despre cum eşti fără harul lui Dumnezeu (şi El face aceasta numai când Duhul Lui lucrează în noi), atunci ştii că nici un criminal nu este nici pe jumătate atât de rău în realitate pe cât ştii că ai putea fi tu fără harul Său. „Mormântul” meu a fost deschis de Dumnezeu şi eu „ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine” (adică în carnea mea), (Romani 7: I8). Duhul Lui Dumnezeu ne arată mereu cum este natura umană fără harul Lui.TOATA LUNA AICI:OSWALD CHAMBERS-TOTUL PENTRU GLORIA LUI-IUNIE

 13331020_10206143149046720_2373181745928356190_n11873464_943223285737852_4185914670796897550_n

MANA DE DIMINEAŢĂ

IUNIE  1

FILIPENI 2:5

“Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus.”
Domnul Hristos pe tot drumul Său de la slavă la cruce, ne este prezentat ca Modelul nostru desăvîrşit pentru ca să producă în noi o viaţă de smerenie şi har. Cu cît sîntem mai apropiaţi de Domnul Isus, ne vom simţi nimicnicia noastră în prezenţa Lui. şi atunci vom vedea pe fraţii noştri “în Hristos” şi tot ce este al lui Hristos în ei, mai degrabă decît greşelile lor. Astfel nu vom mai avea nici o greutate să considerăm pe alţii mai buni decît noi înşine. Cînd apostolul doreşte de la noi să avem “un gînd” (vs. 2), se referă la gîndul smerit după modelul desăvîrşit al gîndirii Domnului Isus. Gîndul lui Hristos ne va izbăvi de toată autoimportanţa firii pămînteşti şi ne va îndemna să ne socotim fiecare ca cel mai mic. Secretul de a realiza starea aceasta este de a vedea pe Domnul Hristos în fratele meu şi atunci automat trebuie să mă socotesc mai mic, căci nu pot îndrăzni să mă socotesc mai presus de Domnul Isus pe care îl văd în acel frate. O, dacă am ajunge la starea aceasta, n-ar mai fi atîtea dezbinări, îngîmfări şi lipsă de smerenie.
Avem nevoie de gîndirea lui Hristos, dacă vrem să arătăm harul Lui smerit. Se poate să îmbrăcăm un fel de a fi smerit şi să folosim o vorbire smerită înaintea oamenilor; dar dacă vrem ca harul Lui să fie văzut în noi, vom avea nevoie de starea sufletească pe care o avea Domnul cînd avea de a face cu oamenii. De aceea ne îndreaptă apostolul privirea spre Domnul Hristos. Credincioşi aleşi şi devotaţi ne pot ajuta prin pilda vieţilor lor, prin lucrarea şi dragostea lor; dar numai Domnul Isus poate să fie Modelul desăvîrşit pentru mersul creştinului adevărat.
În tot drumul Lui desăvîrşit, El a fost exact opusul la tot ce este firea pămîntească păcătoasă. El S-a dezbrăcat de orice reputaţie, El, slăvitul Fiu al lui Dumnezeu, pe cînd firea din noi caută să-şi clădească reputaţia ei însăşi, chiar şi în cercul religios în care se găseşte. El a luat o formă de servitor, pe cînd firii din noi îi place să fie servită şi să se înalţe. El a fost ascultător de voia Altuia (Tatăl Său), nouă ne place să ne facem şi să ne impunem voia noastră. În Domnul Hristos vedem dragostea desăvîrşită care se socoteşte nimic ca să poată sluji altora. Umblînd în duhul lui Hristos, slava deşartă va dispărea, şi astfel noi vom fi arătarea harului Său smerit. H. Smith.
“Domnul Isus n-a trebuit să fie umilit; El S-a smerit singur. şi noi trebuie să învăţăm această lecţie. Dacă avem vreo încredere în noi înşine, vom trece prin situaţii care să ne facă să descoperim lucruri teribile despre noi înşine. Dar Dumnezeu este credincios.” J.N.D.
TOATA LUNA AICI:MANA DE DIMINEATA-IUNIE

 10500399_10203359488216939_9216526855640755870_n

OSWALD CHAMBERS

BĂTÂND LA UŞA LUI DUMNEZEU

IUNIE

 1. O, Doamne, cât de mult îmi dau seama că am nevoie de o concepţie mai valoroasă cu privire la Tine! Toate lucrurile neînsemnate doresc să le trans­form în această rugăminte – să Te preamăresc pe tine într-un chip vrednic.TOATA LUNA AICI :OSWALD CHAMBERS – BATAND LA USA LUI DUMNEZEU-IUNIE
11351441_1070078186354581_5648467797897939582_n

DOMNUL ESTE APROAPE GBV

Miercuri, 1 Iunie 2016
Dacă ne-am făcut una cu El în asemănarea morții Lui, tot așa vom fi și în a învierii Lui.Romani 6.5
Israeliții nu erau răscumpărați din Egipt, chiar dacă sângele mielului fusese stropit. Mai era nevoie de ceva, de o altă acțiune a lui Dumnezeu, după cea din noaptea de Paști. O altă lucrare a harului era necesară pentru a arăta eliberarea pe care Hristos a lucrat-o pentru cel credincios.
Doar adevărul morții și al învierii îi oferă celui credincios măsura binecuvântării pe care Hristos a obținut-o pentru el, la fel cum, în împrejurările din Exod, Marea Roșie era necesară pentru ca israeliților să le fie oferită eliberarea din casa robiei. Noul Testament prezintă pe deplin doctrina acestui lucru.
Să luăm, de exemplu, prima Epistolă a lui Petru. Acolo ni se spune că am fost răscumpărați nu cu lucruri pieritoare, „ci cu sângele prețios al lui Hristos, ca al unui miel fără cusur și fără pată“. Însă aceasta nu este totul. Duhul lui Dumnezeu ne arată că prin El credem „în Dumnezeu, care L-a înviat dintre morți și I-a dat glorie, astfel încât credința și speranța noastră să fie în Dumnezeu“ (1 Petru 1.18,19,21). Aici avem Marea Roșie. Moartea și învierea Domnului Isus – imaginea lor în Vechiul Testament fiind trecerea poporului prin Marea Roșie – erau necesare pentru a completa eliberarea.
Aceste două aspecte le găsim și în Epistola către Romani. În capitolul 3 avem sângele lui Isus, al cărui simbol este Paștele; în capitolul 4 avem moartea și învierea, simbolizate de Marea Roșie. Deci în capitolul 3 ne este prezentată vărsarea sângelui Său, iar în capitolul 4 ni se spune că Isus a fost înviat pentru îndreptățirea noastră; după care, în capitolul 5, citim: „Deci, fiind din credință, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos“.W Kelly
13267704_1743547585891770_6049300233754718958_n

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 1 Iunie 2016

Căci este un singur Dumnezeu și este un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos.1 Timotei 2.5
O tânără a mărturisit că a învățat ce înseamnă un mijlocitor, când o albină a înțepat-o pe mama ei. Într-o zi frumoasă, pe când era o fetiță de vreo 12-13 ani, mama spăla rufele în curte, iar ea se juca. Deodată a venit o albină și a început să bâzâie în jurul ei. Fiindu-i frică, a alergat la mama și s-a ascuns sub șorțul ei. Albina a înțepat-o pe mama ei în mână. Atunci, mama a ridicat șorțul și i-a spus să nu se mai teamă de acea albină, căci a înțepat-o pe ea. Apoi, mama i-a explicat că tot așa Mântuitorul a primit El pedeapsa pentru păcatele noastre, ca noi să fim scăpați.
Isus Hristos a suferit pentru păcatele tuturor. Este scris: „Oricine crede în El nu este judecat …“ (Ioan 3.18). Mijlocirea, iertarea, harul sunt pentru toți oamenii, dar cei ce nu le primesc, zădărnicesc această lucrare cu privire la ei și atunci vor avea parte de condamnarea veșnică. Dacă tânăra din exemplul nostru nu ar fi alergat la mama ei, nu ar fi înțeles ce este un mijlocitor și ar fi suportat urmările înțepăturii. Acesta este un exemplu mic, ca să înțelegem lucrurile mari cu privire la unicul nostru Mijlocitor. Fericiți sunt toți oamenii care au la Dumnezeu pe Isus Hristos ca Mijlocitor al lor personal!TOATA LUNA AICI:SĂMÂNŢA BUNĂ – IUNIE 2016

13310366_890172834441747_7174697283230469929_nSCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul III

 1 IUNIE
Isaia 42.19-25; 43.1-7
      Este foarte important să înţelegem cui i Se adresează Duhul lui Dumnezeu în fiecare parte a Sfintelor Scripturi. Multe persoane s-au rătăcit în special în interpretarea profe­ţiilor, pentru că au aplicat pe terenul Bisericii ceea ce se refe­rea numai la poporul iudeu. În toate aceste capitole nu se va spune decât despre Israel şi despre Mesia al lui.      Cu toate acestea, să fim atenţi să nu neglijăm aceste pa­saje, sub pretext că nu-i privesc direct pe creştini. Ce cuvinte mişcătoare cuprind ele, pe care copilul lui Dumnezeu le recu­noaşte, şi le însuşeşte, pentru că le-a auzit în adâncul inimii sale de nenumărate ori: „Nu te teme de nimic, pentru că Eu te-am răscumpărat; te-am chemat pe nume, eşti al Meu … Eu voi fi cu tine;…când vei umbla prin foc, nu vei fi ars…” (43.1,2). Aceasta a fost experienţa celor trei prieteni ai lui Daniel (Daniel 3), dar dacă şi noi trebuie să trecem prin focul încercării, nu vom fi nici noi niciodată singuri. Domnul ne-a promis în mod expres însoţirea Sa. „Cuptorul” este un loc privilegiat, de întâlnire între Hristos şi ai Săi (2 Timotei 4.17). De asemeni, ce scumpe mângâieri pentru „când vei trece prinape…” După cum pentru a obţine un oţel de calitate este ne­voie şi de foc şi de apă, tot astfel, pentru a ne căli o credinţă energică, Dumnezeu ne pune şi pe noi când în foc, când în apă, iar când trecem prin ele avem asigurată protecţia Sa.TOATA LUNA AICI:SCRIPTURILE IN FIECARE ZI-IUNIE
SE GASESC SI AICI :
 11059509_10204423386493731_3189794352503231673_n

CUVÂNTUL Lui DUMNEZEU

pentru astăzi-IUNIE 2016


1 IUNIE               LUI DUMNEZEU îl APARȚINE TOTUL (2)
„Toate aceste viețuitoare Te așteaptă, ca să le dai hrana la vreme” (Psalmul 104:27)
Noi ne temem că ne pierdem locul de muncă, asigurarea de sănătate și beneficiile pensionării, așa că ne străduim să agonisim, crezând că, cu cât avem mai mult, cu atât ne vom simți mai în siguranță. Aceeași nesiguranță i-a motivat și pe cei care au construit Turnul Babei: „Haide să ne zidim… un turn al cărui vârf sa atingă cerul și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pământului” (Geneza 11:4). Resimți teama din acele cuvinte? La fel cum noi agonisim bani, bunuri materiale și proprietăți, tot la fel ei au adunat și au strâns dorind ca turnul averii lor să ajungă până la cer. Apoi au spus: „Suntem în siguranță!” Dar Dumnezeu a zis: „Nu, nu sunteți”. Biblia spune: „îndeamnă pe bogați…să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu” (1 Timotei 6:17). Bogățiile nu ne aduc siguranță. Cu cât ai mai mult, cu atât poți pierde mai mult! Este o ironie; cu cât strângi mai mult, cu atât devii mai protector și cu atât este mai mare îngrijorarea ta că totul va fi măturat de evenimente pe care nu le poți controla. Nu așa a dorit Dumnezeu să trăiești. El dorește să ai hambarele pline, dar, în același timp, să semeni. Iar când ai făcut toate acestea, înțelepciunea îți cere să nu te încrezi în nimic altceva decât în Dumnezeu. Psalmistul a spus: „viețuitoare mici și mari…Toate aceste viețuitoare Te așteaptă, ca să le dai hrana la vreme” (Psalmul 104:25-27). Iar EI o face. Dumnezeu e marele Dătător, generozitatea absolută și cu totul demn de încredere. Răsunătorul mesaj al Scripturii este clar: lui Dumnezeu îi aparține totul. Dumnezeu oferă totul. Așadar, pune-ți încrederea în El – nu în avuții.TOATA LUNA AICI:CUVÂNTUL Lui DUMNEZEU IUNIE 2016
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass

No comments:

Post a Comment