Doi stâlpi reci și o moarte
http://www.resursecrestine.ro/editoriale/78705/doi-stalpi-reci-si-o-moarte
Cineva uitase să angajeze clownul pentru seara aceea, sau probabil că îl plătiseră prea puțin și plecase mai repede, sau nu găsiseră unul că toți erau la onomasticile copiilor... Oricum, cert e că nu aveau clown, dar aveau mare chef să râdă... Și atunci cuiva îi venise ideea... și-a adus aminte că aveau unul căruia nu trebuia să-i plătească...
Judecatori 16:25 În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați pe Samson, ca să ne desfăteze!” Au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stâlpi.
O viața întreagă jucase hora păcatului, iar acum nu mai avea chef de dans deoarece nici ochi nu mai avea ca să vadă, însă se hotărî să joace o horă de neuitat, hora unirii - de atunci au preluat-o popoarele și sună cam așa: ”unde merg toți stâlpii reci și filistenii, mergem și noi, important e sa râdem bine...’’
Tatăl lui, înainte să se nască Samson, alesese o stâncă, un stâlp al închinării, unde se întâlnise cu îngerul, după o rugăciune ascultată (Stânca este un stâlp brut, nefinisat.)
Deasupra rugăciunilor stângace, cuvintelor puține, sărace, dar aprinse de focul pocăinței, urcă Îngerul Domnului și se fac minuni.
Judecători 13:19 Manoah a luat iedul şi darul de mâncare, şi a adus jertfă Domnului pe stâncă. S-a făcut o minune, în timp ce Manoah şi nevastă-sa priveau.
Judecători 13:20 Pe când flacăra se suia de pe altar spre cer, Îngerul Domnului S-a suit în flacăra altarului. Văzînd lucrul acesta, Manoah şi nevastă-sa au căzut cu faţa la pămînt.
Nu știu dacă tatăl lui l-a dus când s-a facut mare în locul acela pentru a-i arăta stânca înnegrită, pământul ars… nu stiu…Dar știu că, ar fi fost mai potrivit pentru Samson să aleagă stâlpul rugăciunii și al ascultării de Dumnezeu al părinților săi… Samson alesese însă, să se depărteze de părinți, să îi țină la distanță. Când ieșea cu ei, oriunde, păstra câte trei-patru benzi distanță, parcă circulau cu mașini de gabarit depașit…
„Tată, mamă, mergeți voi înainte, că vă ajung și eu…”
Iar în sinea lui, parcă îmi imaginez cum își spunea: ’’Îmi este rușine cu ei, sunt depășiți… Ce știți voi… mie îmi place și dacă îmi place mie, îi place și lui Dumnezeu. ’’
Și astfel părăsise Samson primul stâlp: stâlpul bunelor relații de familie, al ascultării de părinți, în schimbul unei vieți fără reguli, fără norme, fără ’’stânci’’ de rugăciuni și îngeri, făcători de minuni…
Judecători 14:10 Şi acolo Samson a făcut un ospăţ, căci aşa făceau tinerii.
O viață de obiceiuri… distracții… că doar asta e viața…
Uităm însă că, în vremuri grele doar familia ne rămâne...
Judecători 16:31 Fraţii lui şi toată casa tatălui său s-au pogorât, şi l-au luat. Când s-au suit înapoi, l-au îngropat între Ţorea şi Eştaol, în mormântul tatălui său, Manoah.
Până și bărbații din Iuda au fost gata să îl dea în mâinile filistenilor, ca să își scape ei înșiși pielea, dar a fost suficient ca rudele soției lui să afle răspunsul la ghicitoare...
Însă Dumnezeu îi dăduse încă o șansă, astfel că îl adusese pe Samson în fața unei alte stânci, stâlp în devenire. De data aceasta, sleit de puteri, părăsit de cei din poporul lui, vândut cu mâinile legate, stătea în fața unui stâlp, el, Samson puternicul, neînfricatul, gata să moară de sete...
Judecători 15:18 Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, şi a zis: „Tu ai îngăduit, prin mâna robului Tău, această mare izbăvire; şi acum să mor de sete, şi să cad în mâinile celor netăiaţi împrejur?”
Cred că am trecut toți prin astfel de momente, când ne mai rămâne un strigăt, un Dumnezeu și o stâncă. Ana ’’strigă’’ în Templu doar mișcându-și buzele…Isus strigă pe cruce cu toata forța unui Dumnezeu: ’’S-a isprăvit.’’ Și de atunci, ’’țâșni apa, așa că băuse și Samson din ea…’’
1 Corinteni 10:1 Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că părinţii noştri toţi au fost sub nor, toţi au trecut prin mare,
1 Corinteni 10:2 toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise;
1 Corinteni 10:3 toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească,
1 Corinteni 10:4 şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce venea după ei; şi stânca era Hristos.
Stânca primei rugăciuni ascultate, primei întâlniri personale cu Dumnezeu…
Imediat după experiența aceasta, Biblia menționează, în ultimul verset din Judecători 15, durata cât a fost Samson judecător. Să fi fost oare efectul stâncii, aceasta să fi conținut o apă care odata băută să îți poată ajunge o viața întreagă, sau poate măcar o slujbă întreagă... ?
No comments:
Post a Comment