Pages

Friday, April 1, 2011

FERESTRE DESCHISE -MEDITATII -T.AUSTIN.SPARKS -1 Aprilie

FERESTRE DESCHISE
1 Aprilie
La ce pot nădăjdui cel mai mult este ca cele spuse aici, să se deschidă asemenea unor ferestre și uitându-vă prin ele să vedeți un singur lucru – cât de superior este Isus Cristos față de orice altceva!”

T. Austin-Sparks

Ferestre deschise

Extrase din scrierile lui T. Austin-Sparks

Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. (Iacov 5:16)

În al treilea rând, Daniel învățase încrederea absolută în capacitatea lui Dumnezeu care răspunde rugăciunii. Nimic nu îl împiedica să aștepte răspunsul lui Dumnezeu, căci el cunoștea puterea rugăciunii. Daniel era familiarizat cu puterea; el trăise la sediul ei timp de mulți ani. Ca și flăcău, văzuse în propria țară lucrurile uimitoare pe care le făcea puterea lumii. Împreună cu tovarășii lui evrei fuseseră luați robi de către împăratul puternic, de ”capul de aur” care învinsese toate împărățiile neamurilor; acum, timp de multă vreme, Daniel avea un loc de frunte chiar în mijlocul acelei puteri înfricoșătoare a lumii. El cunoștea toate poruncile unui despot absolut, știa și ce însemna legea mezilor și perșilor care nu poate fi desființată” (vs. 8, 12). Iar când a cântărit totul, el a fost convins mai mult ca niciodată că un om pe genunchi este mai valoros decât toate împărățiile, că există mai multă putere în rugăciunea simplă a credinței decât orice ar face vreodată cea mai mare împărăție a acestei lumi. El își învățase lecția. Pentru el nu era doar teorie, cum este adesea pentru noi. El s-a convins de acest lucru în trecut și era mulțumit să continue să se convingă și pe mai departe. Era o situație deosebită, dar el nu a căutat un remediu deosebit. El a continuat să se roage, așa ”cum făcea și mai înainte”. Când un om se împotrivește unui lucru de origine satanică, el este împins la rugăciune, căci numai Dumnezeu poate să aibă de-a face cu marele vrăjmaș. Este interesant că porunca semnată se baza pe o minciună. Darius și-a pus semnătura pe ea datorită unui neadevăr intenționat. Cei care i l-au spus au insistat spunându-i că s-a căzut de acord între toți mai-marii împărăției...” (v.7). Cel puțin, Daniel era printre mai-marii împărăției, dar el nu participase la scrierea poruncii. Dacă Darius ar fi cunoscut adevărul, el nu ar fi fost niciodată de acord să semneze acea lege.Oriunde există minciună, Satan nu este departe. Iar când suntem implicați în activitățile lui ar fi mai bine să stăm pe loc o clipă, să luăm în considerare situația și să hotărâm, așa cum a făcut și Daniel, că doar Dumnezeu poate trata o asemenea situație. Desigur, trebuie să afirmăm adevărul sau să demascăm minciuna, dar cât de des slujitorii lui Dumnezeu au intrat în probleme și mai mari încercând să lupte cu ceva ce era cu mult peste puterile lor, lucruri prea grele sau prea subtile, când de fapt, chiar prezența minciunii în situația respectivă ar fi putut să-i avertizeze că acolo erau necesare armele spirituale și nu cele carnale. Aceasta nu este o chestiune de apreciere personală, de judecată - cu toții facem greșeli - ci este vorba despre un neadevăr în privința realității. Ce încercăm să facem când ne confruntăm cu o asemenea minciună? De obicei, vrem să luptăm, să argumentăm, încercăm să o tratăm potrivit acțiunilor noastre. Ce a făcut Daniel? El a mers direct la Dumnezeu, s-a plecat pe genunchi și a găsit locul puterii spirituale în acea problemă. El a tratat totul în locul rugăciunii.

Iată unde s-au tratat lucrurile. Restul nu a fost decât efectul. Un efect dureros dacă vreți, căci Daniel nu a fost scutit de groapa leilor spre marea supărare a prietenului lui, Darius, care a petrecut toată noaptea treaz, îngrijorându-se pentru el. Nu trebuia să se îngrijoreze. Puterea lui eșuase în a-l elibera pe Daniel; puterea omenească întotdeauna eșuează în fața împotrivirii spirituale; dar omul pe genunchi este omul în legătură cu Tronul. Nu ni se spune ce fel de noapte a avut Daniel, dar se prea poate să fi avut o noapte de adâncă odihnă lăuntrică. Și asta nu pentru că s-a rugat pentru el, ci pentru că era devotat intereselor Domnului și de aceea putea să-și permită să lase nevoile lui în mâinile Domnului. El nu s-a rugat pentru că avea o urgență, el s-a rugat pentru că era omul rugăciunii. El a crezut în puterea supremă a rugăciunii și a pus în practică ceea ce credea. De am face și noi la fel!

Din: Neclintit și neînfricat

Ferestre deschise” este trimis zilnic, cuprinzând mesaje luate de pe site-ul Austin-Sparks.Net. Vă încurajăm să trimiteți mai departe acest email, să-l tipăriți și să-l împărtășiți cu alții. Respectând dorința lui T. Austin-Sparks ca ceea ce a fost primit gratuit să fie distribuit gratuit, mesajele lui nu dețin copyright. De aceea, dacă alegeți să le împărtășiți cu alții, vă rugăm să respectați dorința lui și să le oferiți – nemodificate, fără plată și fără copyright.

Pentru citirea tuturor mesajelor Ferestre deschise accesați: www.ferestredeschise.wordpress.com

Pentru mai multe scrieri în limba română accesați: http://www.austin-sparks.net/romana/index.html

No comments:

Post a Comment