În marea de păcate
În valuri de necaz,
Mai sus de-acestea toate
Golgota stă şi az’,
Din chinuri şi pieire
Scăparea e la ea -
Liman de izbăvire
Aceasta-i Golgota.
Atâtea răni amare
Şi plâns nemângăiat
Şi-atâta frământare
Sub ea s-a alinat,
Căci orişice durere
Se stinge lângă ea -
Izvor de mângăiere
Aceasta-i Golgota.
În zilele-ntristate
În nopţile pustii
Aduce neuitate
Şi sfinte bucurii,
Viaţa cea pustie
Cu ea se va umplea -
Izvor de bucurie
Aceasta-i Golgota.
Când sufletul suspină
De patimi frământat
Acolo îl alină
Un cântec minunat
A Crucii Jertfă cânta
De taina-nchisă-n ea -
Cântarea cea mai sfântă
Acesta-i Golgota.
O inimă zdrobită
De plâns nestăvilit
Ajunge fericită
Când harul i-a găsit;
Acolo-i mântuirea
Slăvită ce-i lipsea -
Deplina fericire
Aceasta-i Golgota.
În faţa mării moarte
E limpede izvor
Ce-n veci de veci împarte
Viaţă tuturor
Ţâşneşte din vecie
Şi-n veci nu va seca -
Izvor de apă vie
Aceasta-i Golgota,
Din adâncimi de rele
Scăparea e în sus,
În orice clipe grele
Nădejdea e Isus.
Sub Crucea răstignirii
În Jertfa de pe ea
E preţul mântuirii
Aceasta-i Golgota.
Şi harul Jertfei sfinte
Tot caut să-l înţeleg
Dar n-a fost încă minte
Să i-l cuprindă-ntreg.
E mai presus de fire
De tot e mai presus -
Şi-nfrânt de-a ei mărire
Mă-nchin şi plâng ISUS.
Traian Dorz
No comments:
Post a Comment