”La ce pot nădăjdui cel mai mult este ca cele spuse aici, să se deschidă asemenea unor ferestre și uitându-vă prin ele să vedeți un singur lucru – cât de superior este Isus Cristos față de orice altceva!”
T. Austin-Sparks
Ferestre deschise
Extrase din scrierile lui T. Austin-Sparks
El desființează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua . (Evrei 10:9)
Ce a rămas după clătinare a fost doar atât: Cristos, Cristosul spiritual și ceresc, Cristosul din cer, adus aici pe pământ prin Duhul Lui, Marele Preot, Jertfa, Rânduiala Casei lui Dumnezeu care era cerească și spirituală și nu formală, organizată, impusă, imitată sau materială. Rânduiala sau ordinea răsare în urma vieții, iar dacă viața este divină și nestingherită, rânduiala sau ordinea divină va fi spontană. ”El desființează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua.” Dar urmează o clătinare cu mai mare decât cea dintâi și ne întrebăm dacă nu este iminentă. Toate lucrurile arată într-acolo. De o vreme, atenția ne-a fost confiscată de strâmtorarea care există în domeniul afacerilor lumii. Ce era cel mai rău părea să se întâmple mereu și mereu, dar a fost împiedicat de o Mână cu mult mai mare decât mâna omului. Nu este greu de observat ce s-ar întâmpla cu toate aspectele exterioare ale lucrării și vieții creștine, dacă Mâna s-ar retrage!
Va clătina Dumnezeu lucrurile într-un mod în care nu a mai făcut-o până acum, așa încât, cadrul și structura organizată a lucrurilor creștine să fie complet anihilată și doar cunoașterea Lui adevărată și măsura reală a lui Cristos să rămână? Doar o astfel de posibilitate ar face ca copiii Lui, în special slujitorii Lui, să vadă că se află în imediata apropiere a clătinării cu toți factorii spirituali și veșnici și că ar trebui să existe un minim care să se clatine și un maxim care să rămână după aceea. Trebuie să ne depărtăm de tot ce este exterior și să ne alipim de ce este lăuntric; trebuie să ne depărtăm de tot ce este pământesc și să ne alipim de ce este ceresc, trebuie să ne depărtăm de ce este distructibil și să ne alipim de ce este indestructibil; trebuie să ne depărtăm de toate lucrurile banale și să avem în vedere sfârșitul atât de apropiat, măsura deplină a lui Cristos.
Din: Este aproape marea ”clătinare”?
Subject: 27 februarie
A lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei. (Filipeni 2:22)
Dumnezeu are un punct de plecare fix. Dumnezeu nu schimbă niciodată acel punct, nici nu Se depărtează de el. Importanța recunoașterii acestui lucru înseamnă că înaintarea va fi determinată de punctul de plecare. Punctul de plecare guvernează toată viața de după aceea. Aceasta înseamnă că dacă acceptăm lucrurile dintr-un punct care nu este punctul de plecare al lui Dumnezeu, va trebui să ne întoarcem și să deșirăm totul; sau altfel, vom fi întotdeauna limitați față de măsura plinătății divine. Fără-ndoială că există o mulțime de oameni care au început lucrurile Domnului dintr-un punct care nu este al Lui și prin urmare, Domnul necesită timp pentru a-i întoarce de unde au pornit în loc de a-i conduce înainte; El trebuie să deșire mult din istoria vieții lor. Nu există înaintare în viața lor de unde vor ei să înceapă, ci îi găsim distruși și cu viețile deșirate; și timp de multă vreme, ei par mai degrabă să meargă înapoi decât înainte, mai degrabă în jos decât în sus. Explicația este că ei au început lucrurile din alt punct decât cel al lui Dumnezeu.
Pe de cealaltă parte, acolo unde nu există supunere față de lucrarea lui Dumnezeu - față de acea lucrare a Duhului care caută să ducă lucrurile în punctul Lui de plecare, adică să destrame și să forțeze destrămarea lucrărilor omului – acolo unde lucrurile se fac în afara punctului de plecare al lui Dumnezeu; acolo unde nu există bunăvoință de a fi dus înapoi la temelia lui Dumnezeu și stăruință spre înaintare, acolo unde nu există un început hotărât al lucrării Lui din acest punct, acolo va exista limitare până la sfârșit. Aceasta explică multe dificultăți și probleme care se ridică. Există mulți care refuză lucrarea Crucii în înțelesul ei cel mai profund, care nu o acceptă, care au început lucrurile și lucrarea lui Dumnezeu fără acea lucrare adâncă a Crucii în viețile lor, iar în lipsa ei, oamenii nu pot pricepe și nu pot cunoaște adevăratul sens al lucrurilor. Ei vor cu orice preț să înainteze și vor să susțină înaintarea lucrării lui Dumnezeu. Ei zidesc. Ceea ce ei zidesc poate atinge dimensiuni uriașe și, potrivit standardelor omenești, poate părea ceva plin de succes, ceva mare, ceva plin de activitate și putere; dar când vedem măsura estimată de Domnul, valoarea ei spirituală, aceasta este foarte limitată, foarte diluată, foarte superficială și reprezintă foarte puțin din plinătatea lui Cristos în viețile oamenilor. Acești ziditori sunt plini de activitate, dar ei sunt prunci în înțelegerea și priceperea spirituală. Problema este că au început lucrurile din ei și nu din punctul de plecare al lui Dumnezeu, ei nu au cedat în fața Duhului care voia să-i ducă înapoi; prin urmare, viața lor este limitată și, destul de tragic, viața lor rămâne limitată pentru totdeauna.
Din: Punctul de plecare al lucrurilor Domnului
”Ferestre deschise” este trimis zilnic, cuprinzând mesaje luate de pe site-ul Austin-Sparks.Net. Vă încurajăm să trimiteți mai departe acest email, să-l tipăriți și să-l împărtășiți cu alții. Respectând dorința lui T. Austin-Sparks ca ceea ce a fost primit gratuit să fie distribuit gratuit, mesajele lui nu dețin copyright. De aceea, dacă alegeți să le împărtășiți cu alții, vă rugăm să respectați dorința lui și să le oferiți – nemodificate, fără plată și fără copyright.
Pentru citirea tuturor mesajelor Ferestre deschise accesați: www.ferestredeschise.wordpress.com
Pentru mai multe scrieri în limba română accesați: http://www.austin-sparks.net/romana/index.html
No comments:
Post a Comment