PATIMILE
lui
ISUS CRISTOS
50 de motive de ce a murit Domnul nostru
5 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru a arăta bogăţia dragostei Lui Dumnezeu pentru păcătoşi
„Căci cu greu ar muri cineva pentru un om drept ;dar pentru un om bun , poate că s-ar găsi cineva să moară .Dar Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi ,în faptul că ,pe când eram noi încă păcătoşi ,Cristos a murit pentru noi .”(Romani 5:7,8)
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe Singurul Său Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară , ci să aibă viaţă veşnică”(Ioan 3:16)
„În El avem răscumpărarea ,, prin sângele Lui iertarea păcatelor , potrivit cu bogăţiile harului Său ”
(Efeseni 1:7)
Măsura Dragostei Lui Dumnezeu pentru noi este arătată prin două lucruri :una este gradul sacrificiului Său pentru salvarea noastră de la pedeapsa păcatului nostru , iar alta este gradul nevredniciei noastre atunci când am fost salvaţi .
Putem auzi măsura sacrificiului Său în cuvintele :” a dat pe Singurul Său Fiu” (Ioan 3:16) De asemenea o auzim în cuvântul Cristos . Acesta este un cuvânt bazat pe titlul din limba greacă „Christos „ sau „Cel Uns ” ori „Messiah ”. Este un termen de o mare demnitate .Mesia trebuia să devină regele lui Israel , ar fi cucerit romanii şi ar fi adus pace şi siguranţă lui Israel .De aceea persoana pe care a trimis-o Dumnezeu să salveze păcătoşii a fost propriul Său Fiu Divin , singurul Său Fiu ,şi Regele Uns al lui Israel –cu adevărat Regele lumii .(Isaia 9:6-7)
Atunci când adăugăm acestei consideraţii înfiorătoarea moarte prin crucificare pe care a suferit-o Cristos , devine clar faptul că sacrificarea Fiului de către Tatăl a fost nedescris de mare –chiar infinită,atunci când luăm în considerare distanţa dintre om şi Divinitate .Dar Dumnezeu a ales să facă acest sacrificiu să ne salveze .
Măsura dragostei Lui pentru noi pentru noi creşte atunci când luăm în considerare nevrednicia noastră . „Căci cu greu ar muri cineva pentru un om drept ;dar pentru un om bun , poate că s-ar găsi cineva să moară .Dar Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi ,în faptul că ,pe când eram noi încă păcătoşi ,Cristos a murit pentru noi .”(Romani 5:7,8)Am meritat pedepsirea Divină , nu sacrificiul Divin .
Am auzit că s-a spus:” Dumnezeu nu a murit pentru broaşte . În acest fel răspundea valorii noastre ca oameni .”Aceasta direcţionează harul spre scopul lui –noi suntem mai răi ca broaştele :ele nu au păcătuit .Ele nu s-au răzvrătit şi nu l-au tratat pe Dumnezeu cu dispreţul de a fi fără de importanţă în vieţile lor .Dumnezeu nu a trebuit să moară pentru broaşte –ele nu sunt aşa de rele :noi suntem .Datoria noastră este atât de mare , că doar un sacrificiu divin ar fi putut să o plătească .
Există doar o singură explicaţie pentru sacrificiul Lui Dumnezeu pentru noi :nu suntem noi .Sunt” bogăţiile harului Său ”(Efeseni 1:7) şi sunt toate fără de plată .Nu este un răspuns la ceea ce merităm noi .Este revărsarea meritului /valorii Său infinit.De fapt aceasta este ceea ce este dragostea Divină în cele din urmă : o pasiune de a fermeca, cuceri păcătoşi fără de merit , cu un preţ mare , pasiune cu care ne va face fericiţi în mod suprem , pe veşnicie,pe.numele ei –frumuseţea Lui infinită.
6 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru ca să îşi arate propria dragoste pentru noi
„Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe sine pentru noi , ca dar şi ca jertfă de bun miros Lui Dumnezeu .”
(Efeseni 5:2)
..”Cristos a iubit Biserica şi s-a dat pe Sine Însuşi pentru ea ”..(Efeseni 5:25)
..”Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe Sine însuşi pentru mine ”..(Galateni 2:20 )
Moartea lui Cristos nu este numai o demonstraţie a dragostei Lui Dumnezeu (Ioan 3:16) dar de asemenea este exprimarea supremei dragoste a lui Cristos pentru cei ce o vor primi ca pe comoara lor . Cei ce îl mărturiseau pe Cristos în primul secol şi care au suferit cel mai mult pentru că au fost creştini erau capturaţi de acest fapt: „Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe Sine însuşi pentru mine” (Galateni 2:20 ) Ei au luat actul sacrificiului de bună voie al Lui Cristos foarte personal şi îşi spuneau : „m-a iubit şi s-a dat pe Sine însuşi pentru mine”
Cu siguranţă acesta este felul în care ar trebui să înţelegem suferinţele şi moartea lui Cristos –au legătură cu mine .Sunt în legătură cu dragostea Lui Cristos pentru mine personal , păcatul meu mă desparte pe mine de Dumnezeu , nu păcatul în general .Este împietrirea inimii mele şi înţepenirea mea spirituală care înjosesc meritul Lui Cristos . Sunt pierdut şi muritor ,iar atunci când este vorba despre mântuire , mi-am pierdut dreptul tuturor cererilor mele justificate .Tot ceea ce pot să fac este să pledez pentru milă .
Apoi îl văd pe Cristos suferind şi murind .Pentru cine? Spune Scriptura: ..”Cristos a iubit Biserica şi s-a dat pe Sine Însuşi pentru ea ”..(Efeseni 5:25);…….. „Nimeni nu are o dragoste mai mare decât aceasta ;cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi ”(Ioan 15:13) ; ……..”Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească ci să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi ”(Matei 20 :28)
Şi mă întreb: sunt eu printre cei „mulţi ” Pot eu să fiu unul dintre prietenii Lui ? Îmi este permis să aparţin Bisericii ? Şi aud răspunsul : „Crede în Domnul Isus Cristos şi vei fi mântuit ”(Fapte 16:31)
„Fiindcă oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit”(Romani 10 :13)…. „Oricine crede în El primeşte , prin Numele Lui iertarea păcatelor .”(Fapte 10 :43) ….”Dar tuturor ce l-au primit , adică celor ce cred în Numele Lui , le-a dat dreptul să devină copii ai Lui Dumnezeu ;”(Ioan 1 :14)… „Oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică ”(Ioan 3:16)
Inima îmi este mişcată şi îmbrăţişez frumuseţea şi comoara lui Cristos ca şi pe comoara mea .Şi acolo se revarsă aceaastă măreaţă realitate –dragostea lui Cristos pentru mine.Aşa că spun şi eu împreună cu acei martori ai lui Cristos din primul secol : „m-a iubit şi s-a dat pe Sine însuşi pentru mine”
Şi ce vreau să spun cu asta?Vreau să spun că a plătit cel mai mare preţ posibil ca să-mi dea cel mai mare cadou cu putinţă.Şi ce este aceasta ? Este darul pentru care s-a rugat la sfârşitul vieţii sale: “ Tată , vreau ca acolo unde sunt Eu ,să fie împreună cu Mine şi acei pe care Mi i-ai dat Tu ,ca ei să vadă gloria Mea ”..(Ioan 17 :24) in suferinţa şi moartea Lui „şi noi am privit gloria Lui , o glorie întocmai ca gloria singurului născut din Tatăl , plin de har şi de adevăr ”(Ioan 1.14) Am văzut destul ca să ne captureze pentru această cauză . Dar cele mai bune vor veni de acum înainte , şi El a murit să asigure acestea pentru noi .Aceasta este dragostea Lui Cristos.
7 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru a anula cerinţele Legii împotriva noastră
„Şi pe voi , fiind morţi în greşelile voastre şi în carnea voastră necircumcisă , Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El , iertându-ne toate greşelile,ştergând înscrisul cerinţelor care stătea împotriva noastră .Şi l-a dat la o parte , pironindu-l pe cruce ”(Coloseni 2:13,14)
Ce nesăbuinţă este să gândim că faptele noastre bune s-ar putea ca într-o zi să cântărească mai mult ca faptele noastre rele.Este o absurditate din două motive :
Primul pentru că nu este adevărat –chiar ş faptele noastre bune sunt defectuoase pentru că nu Îl onorează pe Dumnezeu în felul în care le facem .Oare facem noi faptele noastre bune în dependenţă bucuroasă de Dumnezeu cu intenţia de a face cunoscut supremul Său merit?Împlinim noi oare porunca ce este mai presus , de a sluji oamenilor „după puterea pe care i-o dă Dumnezeu ,ca în toate lucrurile să fie glorificat Dumnezeu prin Isus Cristos !” (1Pet 4:11)
Atunci ce vom zice ca răspuns la Cuvântul Lui Dumnezeu :”căci tot ce nu vine din credinţă este păcat ”( Romani 14 :23) ? Cred că nu vom avea de spus nimic :Acum ştim că orice spune Legea , o spune ….ca orice gură să poată fi închisă ”( Romani 3:19 ) . Nu vom spune nimic .Este o nesăbuinţă să gândeşti că faptele noastre bune vor cântări mai mult decât cele rele înaintea lui Dumnezeu , căci fără credinţa care îl înalţă pe Cristos, faptele noastre nu vor semnifica decât răzvrătire .
Al doilea motiv pentru care este o absurditate să speri în faptele bune este că Dumnezeu nu mântuieşte în felul acesta.Dacă suntem salvaţi de consecinţele faptelor noastre rele , nu va fi pentru că au cântărit mai puţin decât cele bune ci va fi pentru că „înregistrarea datoriei noastre” din ceruri a fost ţintuită pe crucea lui Cristos. Dumnezeu are un mod totalmente diferit de a salva păcătoşii decât cântărirea faptelor lor bune .Nu avem speranţă în faptele noastre bune , iar speranţă este doar în suferinţele şi moartea lui Cristos .
Nu este mântuire prin cântărirea faptelor bune şi a celor rele . Există mântuire doar prin anularea acestora . Înregistrarea faptelor noastre rele (care includ faptele noastre bune defectuoase oricum ), împreună cu penalităţile drepte pe care fiecare le merită, trebuie şterse , şi nu cântărite .Pentru aceasta Cristos a suferit şi a murit .
Anularea s-a petrecut atunci când înregistrarea faptelor noastre a fost „ţintuită pe cruce”(Coloseni 2:13). Cum a fost această înregistrare ce condamnă sau blesteamă ţintuită pe cruce ?Pergamentul cu înscrisul nu a fost , dar Cristos a fost . Aşa că Cristos a devenit înscrisul meu de condamnare cu fapte bune şi rele .A suferit El condamnarea mea şi mi-a pus mântuirea pe o bază total diferită.
El , este singura mea speranţă şi credinţa în El este singura mea cale către Dumnezeu .
8 Cristos a suferit şi a murit …
Ca să devină o răscumpărare pentru mulţi
„Căci nici fiul omului n-a venit să I se slujească ,ci să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi ”(Marcu 10 :45)
În Biblie nu există nici măcar un gând care să exprime faptul că Satan ar fi trebuit să fie plătit pentru a îngădui păcătoşilor să fie salvaţi .Ceea ce s-a întâmplat atunci când Cristos a murit nu a fost plată , ci înfrângere .Fiul lui Dumnezeu a devenit om pentru ca „prin moarte să nimicească pe cel care are puterea morţii , adică pe Diavolul ”(Evr 2:14) Nu a fost nici o negociere .
Atunci când Cristos a venit să, îşi „dea viaţa ca o răscumpărare ” ţinta nu este pe cine
va primi plata ci trebuie să ne uităm la viaţa sa ca plată , la libertatea lui se a sluji mai degrabă decât să fie slujit , şi la cei „mulţi ”care vor beneficia de plata ce o face .
Dacă întrebăm despre cine a primit răscumpărarea , răspunsul Biblic ar fi cu siguranţă Dumnezeu . Biblia spune că Cristos „S-a dat pe Sine pentru noi ca dar şi ca jertfă de bun miros lui Dumnezeu”(Efeseni 5:2).Cristos „S-a adus pe Sine Însuşi jertfă fără de pată lui Dumnezeu ”(Evrei9:14). Toată această nevoie de un substitut ca să moară pentru noi este pentru că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu „şi sunt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu ”(Romani 3.23)Şi din cauza păcatului nostru „toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu” (Romani 3:19) Aşa că atunci când Cristos se dă ca răscumpărare pentru noi Biblia spune că suntem eliberaţi de la condamnarea Lui Dumnezeu . „Dar acum nu este nici o condamnare pentru cei ce sunt în Cristos Isus”(Romani 8:1) Condamnarea de la care avem nevoie să fim eliberaţi este în final „judecata lui Dumnezeu ”(Romani 2:2) (Apocalipsa 14:7).
Preţul de răscumpărare al acestei eliberări de sub condamnarea lui Dumnezeu este viaţa lui Cristos . Nu doar viaţa lui trăită ci şi viaţa lui dată la moarte. Isus a spus în mod repetat ucenicilor săi :”Fiul omului este dat în mâinile oamenilor şi ei îl vor omorî ”(Marcu 9:31)De fapt unul dintre motivele pentru care lui Isus îi plăcea să se numească fiul omului este că expresia era „înconjurată de inelul mortalităţii”.Oamenii pot să moară şi de aceea el trebuia să fie unul –răscumpărareea a putut fi plătită doar de către Fiul Omului , pentru că răscumpărarea a fost o viaţă la care a renunţat în moarte.Preţul nu a fost constrâns de la El , şi acesta este scopul cu care spunem „Căci nici fiul omului n-a venit să I se slujească ,ci să slujească”( Marcu 10 :45) El nu a avut nevoie de nici un serviciu de la noi , El a fost cel care a dat, nu cel care a primit .”Nimeni nu o ia [viaţa]de la Mine , ci o dau Eu de la mine ”(Ioan 10 :18 )Preţul a fost plătit de bună voie ,nu a fost forţat ceea ce ne aduce din nou la dragostea Sa –de bunăvoie a ales să ne salveze cu preţul vieţii Lui .
Cât de mulţi a răscumpărat în mod eficient din păcat Cristos?El a spus că a venit „să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi ”(Marcu 10 :45)Şi cu toate acestea nu toată lumea va fi răscumpărată dinaintea mâniei Lui Dumnezeu .dar oferta este pentru toată lumea :”Căci este un singur Dumnezeu şi un Singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni :Omul Cristos Isus ,care s-a dat pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi ”…(1Timotei 2:5-6) Nimeni din cei care îmbrăţişează comoara Lui Cristos Cel Răscumpărător nu este exclus de la această mântuire.
9 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru iertarea păcatelor noastre
„În El avem răscumpărarea,prin sângele Lui iertarea păcatelor”(Efeseni 1:7)
„Căci acesta este sângele Meu sângele legământului celui nou care se varsă pentru mulţi ,spre iertarea păccatelor”(Matei 26:28)
Atnci când iertăm o datorie sau o ofensă ori o injurie , nu cerem o plată pentru a echilibra balanţa-aceasta ar fi opusul iertării .Iar dacă ni se face vreo plată pentru ceea ce am pierdut , nu mai este nevoie de iertare –avem ceea ce ni se datorează.
Iertarea presupune har –dacă sunt ofensat de tine ,harul o lasă uitării şi nu te dau în judecată –te iert .Harul dă ceea ce cineva nu merită.Iertarea nu este o echilibrare de conturi , ci este renunţarea la acest drept de a le echilibra .
Aceasta face Dumnezeu cu noi atunci când ne încredem în Cristos”oricine crede în El primeşte ,prin Numele Lui , iertarea păcatelor .”(Fapte 10:43).Dacă credem în Cristos Dumnezeu nu mai ţine păcat împotriva noastră .Aceasta este propria mărturisire a Lui Dumnezeu în Biblie :”Eu , chiar Eu ,sunt Acela care îţi şterg fărădelegile de dragul Meu ”(Isaia43:25) „Cât este de departe Estul de Vest ,atât de mult a depărtat El greşelile noastre de la noi ”(Psalm 103:12)
Dar aceasta ridică o problemă-ştim cu toţii că ietarea nu este îndeajuns. O putem vedea în mod clar atunci când ofensa este mare , cum ar fi crima sau violul .Orice societate sau chiar universul s-ar destrăma dacă judecătorii (sau Dumnezeu ) ar spune fiecărui criminal sau violator:”îţi pare rău?Bine , statul te iartă , poţi pleca.”In cazuri ca acesta vedem cum în timp ce o victimă s-ar putea să aibă o atitudine iertătoare , statul să nu poată neglija dreptatea.
Cam aşa se întâmplă cu Dumnezeu şi dreptatea Sa .Toate păcatele sunt serioase pentru că sunt împotriva Lui (vezi capitolul 1). El este Acela a cărui glorie este lezată atunci când ignorăm sau nu ne supunem ori cârtim împotriva Lui .Dreptatea Lui nu ne va mai putea pur şi simplu elibera aşa cum nici un judecător omenesc nu poate anula toate datoriile pe care le datorează criminalii societăţii. Leziunea adusă gloriei Lui Dumnezeu de către păcatul nostru trebuie reparată aşa încât în dreptate gloria Lui să strălucească cu mult mai mult.Iar dacă noi ca nişte criminali plecăm liberi şi iertaţi, trebuie să existe vreo demonstraţie dramatică prin care onoarea Lui Dumnezeu este susţinută , chiar dacă cei eliberaţi au fost cârtitori împotriva Lui .
Pentru aceasta Cristos a suferit şi a murit: „În El avem răscumpărarea,prin sângele Lui iertarea păcatelor”(Efeseni 1:7).Iertarea nu ne costă nimic –tot ceea ce ne costă pe noi este supunerea iar aceasta este rodul , şi nu rădăcina adevărului căsuntem iertaţi -şi de aceea o numim har .Dar l-a costat pe Isus viaţa Sa - şi de aceea o numim dreptate.
Şi cât de preţioasă este vestea că Dumnezeu nu ţine păcatul împotriva noastră !Şi cât de frumos este Cristos , a cărui sânge l-a îndreptăţit pe Dumnezeu să facă aceasta .
Publicata pe o pagina de internet in 2003 tradusa din http://www.desiringgod.org/
No comments:
Post a Comment