PATIMILE
lui
ISUS CRISTOS
50 de motive de ce a murit Domnul nostru
10 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru a creea baza justificării noastre
„acum , fiind justificaţi prin sângele Său ”(Romani 5:9)
„fiind justificaţi fără plată, prin harul Său ,prin răscumpărarea care este în Cristos Isus”(Romani 3:24)
„De aceea,noi credem că omul este socotit justificat prin credinţă , fără faptele Legii.”(Romani 3:28)
Să fii justificat înaintea Lui Dumnezeu şi să fi iertat de Dumnezeu nu sunt identice.Să fi justificat într-un tribunal nu este acelaşi lucru cu a fi iertat .Să fii iertat implică faptul că sunt vinovat şi crima mea nu este „numărată”.A fi justificat implică faptul că am fost încercat şi sunt găsit nevinovat .Declaraţia mea este dreaptă, şi sunt justificat . Judecătoril poate spune „nevinovat !”.
Justificarea este un act legal şi înseamnă a declara pe cineva ca fiind just.Este un verdict , dar verdictul justificării nu face pe cineva drept –o declară ca fiind dreaptă .Putem vedea aceasta foarte clar atunci când Biblia spune că în răspuns la învăţătura lui Isus , oamenii ”au dat dreptate Lui Dumnezeu” (Luca 7:29) Aceasta nu înseamnă că l-au făcut pe Dumnezeu drept (din moment ce El deja era drept), aceasta înseamnă că au declarat faptul că Dumnezeu este drept .
Schimbarea morală la care suntem supuşi atunci când ne încredem în Cristos nu este justificare .Biblia numeşte aceasta sanctificare –procesul prin care devii bun.Justificarea nu este acel proces , nu este un proces de loc. Este o declaraţie ce se petrece într-un moment , un verdict :Drept! Neprihănit!
Modul ordinar în care poţi fi justificat într-un tribunal omenesc este să ţii legea .În acel caz judecătorul şi juraţii pur şi simplu declară ceea ce este adevărat despre tine :ai ţinut legea –ei te justifică .Dar în tribunalul lui Dumnezeu noi nu am ţinut legea de aceea justificarea în mod normal este fără de speranţă . Chiar şi Biblia spune „Cel ce îndreptăţeşte pe cel rău, şi cel ce condamnă pe cel drept , sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului ”(Proverbe 17:15) Şi cu toate acestea , în mod uimitor , din cauza lui Cristos de asemenea spune că Dumnezeu „justifică pe păcătos”(Romani 4:5)care se încrede în harul Său .Dumnezeu face ceea ce ni se pare a fi abominabil.
De ce nu este abominabil ?Sau aşa cum o spune Biblia cum poate Dumnezeu „fi drept şi să justifice pe cel care crede în Isus?”(Romani 3:26). Nu este abominabil pentru Dumnezeu să îl justifice pe cel păcătos care crede în El din două motive.Unul este acela că Cristos şi-a vărsat sângele pentru a anula vinovăţia păcatelor noastre , aşa că spune „acum fiind justificaţi prin sângele Lui ”(Romani 5:9).Dar aceasta este doar îndepărtarea vinei .Aceasta nu ne declară neprihăniţi .Anularea eşecurilor noastre de a ţine Legea nu echivalează cu a ne declara ca fiind împlinitori ai Legii.Atunci când un profesor anulează o notă de 4 la un examen , nu este acelaşi lucru cu a declara-o ca fiind 10. Dacă banca ar fi să-mi ierte datoriile , aceasta nu ar echivala cu a mă declara bogat.Aşa că anularea păcatelor noastre nu este acelaşi lucru cu a ne declara neprihăniţi .Anularea trebuie să se întâmple – aceasta este esenţială pentru justificare –dar este mai mult decât atât . Mai există un motiv pentru care nu este abominabil ca Dumnezeu să justifice pe păcătos prin credinţă şi pentru aceasta trecem la capitolul următor.
11 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru a împlini supunerea care devine neprihănirea noastră
„Şi la înfăţişare fiind găsit ca un om S-a umilit şi S-a făcut ascultător până la moarte , şi încă moarte de cruce ”(Filipeni 2:8)
„Căci aşa cum prin neascultarea unui om , mulţi au fost făcuţi păcătoşi , tot aşa prin ascultarea Unuia mulţi vor fi făcuţi drepţi ”(Romani 5:19)
„Căci pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat , El l-a făcut păcat pentru noi , ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El ”(2Cor 5:21)
..”nu având dreptatea mea , care este din Lege , ci pe aceea care este prin credinţa în Cristos ”..(Fil 3:9)
Justificarea nu este o simplă anulare a nedreptăţilor mele ci este de asemenea imputarea neprihănirii lui Cristos mie .Eu nu am o neprihănire care să mă laude sau să mă recomande înaintea Lui Dumnezeu.Ceea ce declar eu Înaintea Lui Dumnezeu este aceasta: ..”nu având dreptatea mea , care este din Lege , ci pe aceea care este prin credinţa în Cristos ”..(Fil 3:9)
Aceasta este neprihănirea lui Cristos care îmi este imputată mie .Aceasta înseamnă că Cristos a împlinit toată dreptatea într-un mod perfect , şi apoi că această dreptate mi-a fost recunoscută mie , atunci cînd m-am încrezut în El . Am fost socotit drept –Dumnezeu s-a uitat la perfecta neprihănire a Lui Cristos , şi m-a declarat neprihănit cu neprihănirea lui Cristos .
Deci sunt două motive pentru care nu este abominabil pentru Dumnezeu să îi justifice pe păcătoşi (Romani 4:5)În primul rând ,moartea lui Cristos a plătit datoria nedreptăţilor noastre (vedeţi capitolul anterior ) . În al doilea rând , supunerea lui Cristos a dat neprihănirea care aveam nevoie pentru a fi justificaţi în tribunalul lui Dumnezeu .Cererea lui Dumnezeu pentru a intra în viaţa veşnică nu sunt doar ca faptele noastre nedrepte să fie anulate , ci şi ca neprihănirea noastră cea perfectă să fie stabilită .
Suferinţele şi moartea lui Cristos sunt baza pentru ambele acestea . Suferinţa lui este suferinţa pe care o meritau faptele noastre nedrepte .”Dar El era străpuns pentru păcatele noastre , zdrobit pentru fărădelegile noastre . Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El ,şi prin rănile Lui suntem vindecaţi ”(Isaia 53:5)Dar suferinţele şi moartea sa au fost apogeul şi împlinirea supunerii care a devenit baza justificării noastre .El a fost „ascultător până la moarte , şi încă moarte de cruce ”(Filipeni 2:8) Moartea sa a fost apogeul supunerii sale şi la aceasta face Biblia referinţă atunci când spune „prin ascultarea Unuia mulţi vor fi făcuţi drepţi ”(Romani 5:19)
„..moartea Lui Cristos a devenit baza graţierii şi a perfecţiunii noastre ..» „Căci pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat , El l-a făcut păcat pentru noi , ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El ”(2Cor 5:21) Acum ce înseamnă că Dumnezeu l-a făcut pe Cristos Cel fără de păcat să fie păcat? Înseamnă că păcatul nostru a fost învinovăţit Lui iar în acest fel a devenit iertarea noastră .Şi ce înseamnă că noi (care suntem păcătoşi )devenim neprihănirea lui Dumnezeu în Cristos? Înseamnă în mod similar că neprihănirea Lui Cristos ne este imputată nouă iar în acest fel a devenit perfecţiunea noastră .
Fie ca Cristos să fie onorat pentru toată lucrarea Sa de suferinţă şi moarte, în ambele rânduri lucrarea de iertare a păcatelor noastre şi de creare a justificării noastre !
Să Îl admirăm şi să Îl preţuim şi să ne încredem în El pentru această măreaţă realizare !
12 Cristos a suferit şi a murit …
Ca să ne ia condamnarea noastră
„Cine-i va condamna?Cristos este Cel care a murit, ba mai mult , El a înviat,stă la dreapta Lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi ”(Romani 8:34)
Măreaţa concluzie rezultată în urma suferinţelor şi morţii Lui Cristos este aceasta :”Dar acum nu este nici o condamnare pentru cei care sunt în Cristos Isus”…(Romani 8:1).A fi “în Cristos “înseamnă să fii într-o relaţie cu El prin credinţă. Credinţa în Cristos ne uneşte cu El aşa că moartea Lui devine moartea noastră iar perfecţiunea Lui devine perfecţiunea noastră. Cristos devine pedeapsa noastră (pe care nu trebuie să o îndurăm ) şi perfecţiunea noastră (pe care nu o putem realiza).
Credinţa nu este “terenul “ pe care Dumnezeu ne acceptă, Cristos este singurul prin care suntem acceptaţi . Credinţa însă ,ne uneşte cu Cristos aşa încât neprihănirea Sa este văzută ca fiind a noastră:” ştiind că omul nu este justificat prin faptele Legii , ci prin credinţa în Isus Cristos, am crezut şi noi în Cristos Isus, ca să fim justificaţi prin credinţa în Cristos , nu prin faptele Legii;căci prin faptele Legii nici un om nu va fi justificat.”(Galateni 2:16) .Find “justificaţi prin credinţa” şi “justificaţi în Cristos “ (Galateni 2:17) sunt termeni paraleli –suntem în Cristos prin credinţă , şi deci justificaţi .
Atunci când apare întrebarea “ cine va fi condamnat?”,răspunsul este presupus : Nimeni! Apoi se declară baza în care se dă răspunsul : “Cristos Isus este Cel care a murit!”Şi moartea Lui ne asigură nouă libertatea în locul condamnării . Pe atât de sigur este faptul că nu putem fi condamnaţi pe cât este de sigur faptul că Cristos a murit.Nu există în tribunalul Lui Dumnezeu riscul unei condamnări duble – nu vom fi condamnaţi de două ori pentru aceleaşi ofense . Cristos a murit o dată pentru păcatele noastre, şi nu vom fi condamnaţi pentru ele .
Această condamnnare nu mai este nu pentru că nu ar fi una , dar pentru că s-a întâmplat deja odată.
Şi cum rămâne atunci cu condamnarea care vine de la lume ? Nu ar fi aceasta un răspuns la întrebarea “cine va fi condamnat?” . Oare nu sunt creştinii condamnaţi de lume?O ,da şi încă mulţi au fost martiri ! Iar răspunsul este că nimeni nu ne poate condamna şi să aibă şi dreptate. Acuzaţii pot fi aduse, dar nici măcar una nu va sta în picioare în final :”Cine va aduce acuzaţie împotriva aleşilorlui Dumnezeu ?Dumnezeu este Cel care justifică .”
(Romani 8:33). Altfel spus este exact ca şi răspunsul pe care îl dă Biblia în versetul următor:”Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Cristos?Necazul,sau suferinţa,sau persecuţia,sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia , sau sabia?”(Romani 8:35). Ei bine să nu credeţi că aceste lucruri nu se întâmplă creştinilor iar adevărul este că :”Totuşi , în toate lucrurile acestea noi suntem mai mult decât biruiutori , prin Acela care ne-a iubit”(Romani 8:37)
Lumea îşi va aduce condamnările ei , şi poate că vor avea şi sabia la spatele lor,dar ştim că cea mai înaltă curte de justiţie deja a pledat în favoarea noastră:”Dacă Dumnezeu este pentru noi , cine poate fi împotriva noastră?”(Romani 8:31) Răspunsul este nimeni care să şi reuşească .iar dacă ei ne resping , El ne acceptă. Dacă ei ne urăsc , El ne iubeşte . Dacă ei ne întemniţează , el ne eliberează sufletele .Dacă ei ne persecută,El ne curăţeşte prin foc.Iar dacă ne omoară , El face din asta o trecere în paradis pentru noi .Oricum , ei nu ne pot învinge –Cristos a murit, Cristos a înviat –şi noi trăim în El .Iar în el nu este nici o condamnare ,suntem iertaţi şi suntem neprihăniţi .”Dar cel drept îndrăzneşte ca un leu tânăr”(Proverbe 28:1)
13 Cristos a suferit şi a murit …
Ca să înlăture circumcizia şi toate ritualurile ce se credeau a fi baza mântuirii
„Şi eu, fraţilor,dacă mai predic circumcizia,……pricina de poticnire a crucii a fost îndepărtată ”
(Galateni 5:11)
„Toţi cei ce vor să placă oamenilor , încearcă să vă oblige să vă circumcideţi , numai ca să nu sufere ei persecuţie pentru crucea lui Cristos” (Galateni 6:11)
Locul pe care îl ocupa circumcizia era o controversă mare în biserica primului secol pentru că avea un loc biblic respectat de când Dumnezeu l-a poruncit în Geneza 17 :10 .Cristos era evreu şi toţi cei 12 apostoli ai Săi la fel .Aproape toţi, primii convertiţi la creştinism erau evrei.Scriptura evreiască era (şi încă este )parte din Biblia bisericii creştine, aşa că nu era o surpriză ca unele ritualuri evreieşti să apară în biserica creştină.
Şi au apărut.Iar împreună cu ele şi multe controverse.Pe atunci mesajul lui Cristos se răspândea în oraşe neevreieşti cum ar fi Antiohia din Siria, iar neamurile credeau în Cristos.
Întrebarea a survenit urgent: Care este relaţia dintre adevărul central al Evangheliei cu ritualuri cum ar fi circumcizia? Oare cum se relaţionau ritualurile cu Evanghelia lui Cristos-adică vestea prin care dacă te încredeai în El păcatele îţi sune iertate şi eşti justificat înaintea lui Dumnezeu? Dumnezeu este de partea ta şi ai viaţă veşnică .Cum se împăcau acestea?
Peste tot în lumea neamurilor (naţiunilor) apostolii predicau iertarea păcatelor şi justificarea doar prin credinţă .Petru predica în felul următor:”Toţi profeţii mărturisesc despre El că oricine crede în El primeşte prin Numele Lui iertarea păcatelor.”(Fapte 10 :43). Iar Pavel în felul următor:”Să vă fie cunoscut, fraţilor, că prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor ;şi prin El oricine crede este justificat de toate lucrurile de care n-aţi putut fi justificaţi prin Legea lui Moise.”(Fapte 13:38-39).
Şi atunci cum rămâne cu circumcizia?Unii din Ierusalim o credeau a fi esenţială iar Antiohia a devenit ţinta controverselor:” Şi câţiva oameni au venit din Iudeea şi învăţau pe fraţi, zicând: Dacă nu sunteţi circumcişi după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi .”(Fapte 15:1) Atunci a fost întrunit un consiliu şi problema a fost dezbătută:”Dar câţiva din partida Fariseilor , care crezuseră,s-au ridicat şi au zis că Neamurile trebuie să fie circumciseşi să li se ceară să păzească Legea lui Moise.Apostolii şi prezbiterii s-au adunat laolaltă ca să vadă ce este de făcut.Şi după multă vorbă , Petru s-a sculat şi le-a zis:Fraţilor , ştiţi că Dumnezeu, de multă vreme ,a făcut o alegere între voi ca,prin gura mea , Neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, le-a mărturisit, dându-le Duhul Sfânt ca şi nouă,şi n-a făcut nici o deosebire între noi şi ei ,curăţându-le inimile prin credinţă.Acum deci , de ce ispitiţi pe Dumnezeu punând pe gâtul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta? Dar noi credem că prin harul Domnului Isus Cristos suntem mântuiţi, la fel cum sunt şi ei. Şi toată adunarea a tăcut şi a ascultat pe Barnaba şi pe Pavel, istorisind câte semne şi minuni făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul Neamurilor.”(Fapte 15 :5-12)
Nimeni nu a reuşit să vadă esenţa problemei mai bine decât apostolul Pavel -chiar scopul suferinţelor şi morţii lui Cristos erau la mijloc.Era credinţa în Cristos suficientă să ne îndreptăţească înaintea lui Dumnezeu? Oare era şi circumcizia necesară de asemenea?
Răspunsul era clar :dacă Pavel predica circumcizia „pricina de poticnire a crucii a fost
îndepărtată”(Galateni 5:11) Crucea înseamnă eliberare de sub sclavia ritualurilor :”Rămâneţi deci tari în libertatea pentru care ne-a eliberat Cristos, şi nu vă lăsaţi iarăşi ţinuţi în jugul robiei!”(Galateni 5:1)
14 Cristos a suferit şi a murit …
Pentru ca să ne aducă la credinţă şi să ne păstreze credincioşi
„Acesta este sângele Meu ,sângele noului legământ , care se varsă pentru mulţi.”(Marcu 14:24)
„Voi încheia cu ei un legământ veşnic , că nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine;şi le voi pune în inimă frica de Mine, ca să nu se îndepărteze de la Mine.”(Isaia 32:40)
Biblia ne vorbeşte despre un „legământ nou” şi un „legământ vechi ”. Termenul de legământ face referinţă la un acord solemn ce leagă două părţi să poarte obligaţii de ambele părţi şi care este întărit de un jurământ. În Biblie legămintele pe care Dumnezeu le face cu oamenii sunt iniţiate de El şi el stabileşte termenii , iar obligaţiile Lui sunt determinate de propriile Lui scopuri.
Vechiul legământ face referinţă la acordul stabilit de Dumnezeu cu Israel în Legea lui Moise . Slăbiciunea lui era că nu a fost însoţit de o transformare spirituală ,deci nu a fost respectat şi nu a adus viaţă.Era scris cu litere în piatră ,şi nu cu Duhul Sfânt în inimi. Profeţii spuneau despre un „legământ nou ”care ar fi fost diferit „nu al literei ci al Duhului ;căci litera omoară dar Duhul dă viaţă”(2Cor 3:6)
Legământul cel nou este în mod radical mai eficient decât cel vechi :el este înrâurit în suferinţele şi moartea Domnului Isus…”El este mijlocitorul unui legământ nou ”(Evrei 9:15)Isus a spus că sângele Său era sângele legământului care se varsă pentru mulţi (Marcu 14:24)Aceasta înseamnă că sângele lui Isus a „cumpărat”puterea şi promisiunile noului legământ şi este eficient în mod suprem pentru că Isus a murit ca să îl facă aşa. Care sunt deci termenii legământului pe care l-a asigurat în mod indestructibil prin sângele Său?Profetul Ieremia descrie unii dintre aceştia:”…voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un nou legământ….Voi pune Legea Mea înăuntrul lor , o voi scrie în inima lor;…căci le voi ierta nelegiuirea şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor”
(Ieremia 31:31-34) Suferinţele şi moartea lui Cristos garantează schimbarea interioară a poporului Său (legea scrisă în inimile lor ) şi iertarea păcatelor lor.
Pentru a garanta faptul că accest legământ nu va eşua , Cristos ia iniţiativa de a crea credinţa şi de a asigura credincioşia poporului Său .Aduce la viaţă un popor nou, al noului său legământ scriind legea nu doar în piatră, ci în inimi - în contrast cu „scrisoarea ” în piatră El spune „Duhul dă viaţă ” (2Cor 3:6) „măcar că eram morţi în greşelile noastre , ne-a adus la viaţă împreună cu Cristos”(Efeseni 2:5) Aceasta este viaţa spirituală ce ne face să vedem şi să credem în gloria Lui Cristos. Acest miracol creează poporul legământului celui nou şi este sigur şi definitiv pentru că Cristos l-a cumpărat cu propriul Său sânge .
Iar miracolul nu este doar creearea credinţei noastre ,dar şi asigurarea credincioşiei noastre:”Voi încheia cu ei un legământ veşnic , că nu Mă voi mai întoarce de la ei , ci le voi face mult bine ;şi le voi pune în inimă frica de Mine , ca să nu se îndepărteze de la Mine.”(Ieremia 32:40) Când a murit Cristos a asigurat pentru poporul Său nu numai inimi noi dar şi o siguranţă nouă: nu îi va lăsa să se îndepărteze de la El şi îi va păstra.Iar ei vor persevera pentru că sângele legământului o garantează.
VA URMA
Publicata pe o pagina de internet in 2003 tradusa din http://www.desiringgod.org/
No comments:
Post a Comment