Pages

Saturday, April 17, 2021

Ferice de noi dacă lumea (inclusiv cea religioasă) nu ne poate asimila.

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

Ferice de noi dacă lumea (inclusiv cea religioasă) nu ne poate asimila.

Ferice de noi dacă lumea (inclusiv cea religioasă) nu ne poate asimila.

Fragment dintr-o scrisoare a sorei Domnica Iovin către sora Lidia C.

Noi nu suntem purtători ai niciunui mandat oficial din partea oamenilor şi nu reprezentăm nici o firmă. Ceea ce avem este harul și adevărul, împuternicirea din partea lui Dumnezeu (fără pretenția de a fi recunoscută de oameni) şi mireasma Domnului Hristos. Suntem sincer convinşi de nevrednicia noastră, de aceea preţuim tot mai mult harul care ne îmbracă, izvorul de sus şi plinătatea Celui ce plineşte totul în toți.

Decepţia cu care ai revenit din ţară era de așteptat. Ar fi fost ceva anormal şi un indiciu suspect, dacă ai fi venit mulțumită. Ferice de noi dacă lumea (inclusiv cea religioasă) nu ne poate asimila. Ba încă, pe măsură ce se apropie – şi încă vertiginos – venirea Domnului, atât aria exterioară cât şi cea interioară – duhovnicească – se va restrânge tot mai mult.

Suflete sincere şi prețioase ca aurul curat, sunt peste tot, în toate sistemele, dar sistemele ca atare s-au depravat mai mult ca oricând, odată cu cei ce s-au alipit numai de ele şi nu de Domnul. „Domnul cunoaște pe cei ce sunt ai Săi„!!

În ultima vreme am parcurs cu citirea ultimele capitole din Evanghelia după Matei, privitoare la suferinţele şi moartea Domnului Isus Hristos. Acoperit de disprețul şi batjocura căpeteniilor lumii, cât şi a mulțimii suprainstigate, Domnul nostru a strălucit de demnitate divină, de calm și pace cerească, de sfinţenie şi puritate şi de autoritate regească în plină lepădare.

Acoperit şi încărcat de păcatele noastre, a strălucit în supunere şi ascultare de Tatăl, a înmiresmat cerul şi pământul cu frângerea şi zdrobirea fiinţei Sale și, ca Mare Preot al lui Dumnezeu, S-a adus jertfă pe Sine Însuşi.

Bătut, umilit, batjocorit, scuipat, dezbrăcat şi răstignit a suferit cu răbdare, a murit cu credinţa în înviere, a disprețuit rușinea şi S-a uitat la bucuria care-i era pusă înainte. Şi bucuria aceea am fost noi, rodul suferințelor şi morţii Sale şi pecetea vieţii Sale biruitoare!

Din pomul cunoștinței binelui și răului, oamenii I-au făcut crucea. Iudeii I-au dat osânda de moarte, Neamurile L-au executat. Iudeii L-au declarat hulitor şi L-au renegat ca Fiu al lui Dumnezeu, ca Mesia şi Împărat al lor. Romanii I-au dat spinii, trestia și purpura, cuiele și lancea. Împărăţia de fier a lumii, Roma (cea de a 4-a parte metalică a chipului din cartea-Daniel) L-a recunoscut ca împărat bun de încoronat cu spini și partea fieroasă: cuiele şi lancea, I-a dat-o cu generozitate.

Dintre toți participanţii fervenţi la omorârea Domnului Isus, au „strălucit” în perseverenţă marii preoți. Iuda s-a sinucis – până şi el – mărturisind, cu o căință fără pocăință, că a vândut sânge nevinovat. Pilat și Irod nu I-au găsit nici o vină, dar marii preoţi au mers până la capăt cu ceea ce au început.

Cutremurul spiritual din univers care a însoţit drama din istoria creaţiunii, l-a făcut pe Pilat să intre și să iasă de trei ori din sala de judecată, până să poată . – în sfârşit – delibera sentinţa! De trei ori a oferit alegerea între Baraba și Isus. De 4 ori, în diferite forme, s-a pronunţat cu privire la nevinovăția Domnului Isus. Crima a făcut-o din ticăloşie și laşitate. Dacă a „excelat” Pilat în ceva, a fost în calitatea de a fi pus în faţa lumii cea mai mare cumpănă a alegerii: „Pe care voiţi să vi-l slobozesc?”… De atunci și până astăzi, cumpăna e tot acolo unde a pus-o Pilat. Încă mulţi nu ştiu ce să aleagă, iar alţii aleg pe Baraba. E ceasul cumpenei şi lumea e în cumpănă. Suntem și noi, dovediţi ca unii care nu întotdeauna știm „să deosebim lucrurile alese„… (Filip. 1:9-10). Rămânem adesea în cele comune și, pentru că seamănă prea bine unele cu altele, nu ştim care sunt cele alese. Se pare că alegerea între păcat şi moralitate se mai face cumva (astăzi), dar când în cumpănă apare: „pe care din amândoi voiţi să vi-l slobozesc? „, omul vechi, firea pământească şi lucrările ei atât cele rele cât şi cele bune, nu se deosebesc vizibil de firea nouă și preţul răstignirii împreună cu Domnul Hristos nu e pus, pentrucă nu se cunoaşte.

Ce să mai zicem, când Pilat strigă: „… dar CE SĂ FAC CU ISUS, CARE SE NUMEŞTE HRISTOS”? „Isus” pot fi mulţi, „Isus Hristos” e Unul Singur! “”Hristoşi mincinoși sunt mulți, Unul Singur este Cel adevărat: „Cel răstignit”! La cumpăna aceasta cei mai mulţi și foarte mulţi se angajează să facă ceva cu Isus, „pentru EI”, „cu ajutorul Lui”, lucrarea Lui”… dar prea puţini Îl lasă pe El să facă El ceva cu ei, în ei, prin ei!

La procesul intentat de marii preoţi, Domnul nu S-a ocupat de martorii mincinoşi. Nu S-a apărat. Dar la conjurarea legală care 1 S-a făcut (cap. 26:63) a răspuns din plin! … Tot soborul: “căutau” formula de moarte, dar „n-au găsit nici una“. A trebuit Dumnezeu să le-o dea, pentru că Dumnezeu n-a permis ca Fiul Său să moară sub o acuză falsă, inventată de oameni! El a murit pentru ceea ce era cu adevărat: Fiul lui Dumnezeu, Hristosul, Fiul Omului!!

Dacă această sublimă realitate, era hulă şi osândă de moarte în ochii marilor preoți, aceasta era slava Lui Dumnezeu odihnindu-Se peste Fiul Său preaiubit!

„Ba mai mult” – este mărturia dumnezeiască a Fiului! Cu aceasta şi de aici începe harul! Tot ce este şi face harul, tot ce a adus harul este „mai mult“ decât tot ce a fost şi ar putea fi! Mai mult decât ce este harul în Domnul Hristos, pentru noi, nu există, şi mai puţin nu se poate! (In cap. 5 din epistola către Romani se vede din plin frumuseţea harului; de 7 ori se repetă acest dumnezeiesc “ba mai mult”!) Fiul lui Dumnezeu și Hristos – Mesia, întruchipat în Fiul Omului a fost pricina de scandal, de poticnire a înţelepţilor religioşi; nebunia lui Dumnezeu aceea care este mai înţeleaptă decât înţelepciunea lumii. În cea mai puţină cu putinţă de exprimat, în vorbire, Domnul a spus toată realitatea divină a persoanei şi lucrării Sale: “”…veţi vedea pe Fiul Omului șezând”, „şi venind„! Glorificat la dreapta măririi dumnezeieşti, ca Cel ce a fost mort, dar este viu în vecii vecilor, va veni pe pământul pe care a suferit şi a murit, cu slavă și cu putere fără sfârşit!

Şi dacă în faţa lumii religioase, Domnul Isus Hristos a primit cea mai gravă acuză asupra Sa, dar cea mai înaltă slavă dumnezeiască în ochii Tatălui, tot așa, în faţa lui Pilat, lumea politică, El a spus: „Da, sunt Împăratul Judeilor”! Acest lucru era cel mai grav ce putea fi în faţa Romei.

„Legat”, „dus” şi “dat” în mâna dregătorului Pilat din Pont, Domnul Isus a împlinit începutul proorociei de a fi pus în numărul celor fărădelege! „Răufăcător” a fost socotit şi numărat Domnul nostru, Care a fost Singurul Bun și a făcut singurul bine! Între cei doi tâlhari, răstignit la mijloc, a însemnat a fi fost cel mai mare răufăcător dintre ei şi dintre toţi!

Dar, îngropat la un loc cu cel bogat “a fost partea cealaltă, onoarea funerară pe care I-a pregătit-o Tatăl şi, nu numai atât, ci mai ales, în vederea celor mai potrivite condiții pentru arătarea slavei învierii. Dintr-un „mormânt nou”, „în care n-a mai fost pus nimeni”, “săpat în stâncă”, cu intrarea acoperită cu o piatră prăvălită şi sigilată, păzit de străjerii Romei, ferecat din toate părțile (stânca din 3 părţi şi piatra dintr-o parte) Fiul lui Dumnezeu – Fiul Omului a ieşit biruitor asupra morţii. (Piatra n-a fost dată la o parte de înger ca să-l facă Domnului loc de ieşire, ci ca să poată fi văzut mormântul gol, de toți martorii învierii Lui!).

Şi, dacă Irod și Pilat s-au împrietenit din vrajba în care au fost, cu prilejul procesului Domnului Isus, la îngroparea Sa, s-au împrietenit Iosif din Arimatea – bogatul, cu Nicodim – fariseul şi s-au dat pe faţă ca ucenici ai Săi.

Preoţii au omorât pe Fiul lui Dumnezeu – Hristosul – Mesia – Fiul Omului; Romanii au răstignit pe Împăratul ludeilor. Acolo am fost și noi toţi, de partea lor, încadraţi, mai ales, între Neamuri! Binecuvântat să fie Cel ce a deschis izvorul nesecat al harului, pentru Iudei şi pentru noi, Neamurile! A Lui să fie slava în veci!

Împreună cu fr. M. salutăm cu dragoste întreaga familie. Numărul nostru de telefon este: ___________________
Te îmbrățișez cu dragostea care ne-a fost turnată prin Duhul Sfânt şi te sărut

Cu o sărutare sfântă! A ta, soră, D.

sursa: Lidia C. Pelerinajul meu spiritual, O colecție de scrisori, editura Multimedia Arad, 2002, pag. 67-69

https://vesteabuna.wordpress.com/2021/04/17/ferice-de-noi-daca-lumea-inclusiv-cea-religioasa-nu-ne-poate-asimila/


Monday, March 22, 2021

Covid: Un mesaj de Paște înțeles greșit sau cum să scăpăm de frică?

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce

Covid: Un mesaj de Paște înțeles greșit sau cum să scăpăm de frică?

Ne-am obișnuit cu slova, dar arar ne întâlnim cu Duul care dă viață. Este experiența mea și prbabil și a unora dintre voi.

Ne pregătim de Paște și citim textele consacrate. Nu e ușor să predici în aceeași adunare 39 de ani și să te mai asculte fără să âi plictisești cu aceleași predici.

Mi-a răsărit înainte frumusețea unei expresi pe care mi-e teamă că am înțeles-o greșit până acuma.

„V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33).

Cine spune aceste cuvinte? Când le spune? Ce vrea să ne comunice?

I. Oricât de paradoxal pare, acest „am biruit“ sunt cuvintele Unuia care urma să fie prins și cundamnat la moarte de ceea ce El numește generic “lumea“.

Finalul incursiuni în Ierusalim pentru praznic va fi aparent o înfrângere totală, un falliment total. Știind toate acestea, cum poate El vorbi de biruință? Sunt cuvintele unui lunatic care confundă ratarea cu reușita? Ce părere aveți?

II. El rostește acest îndemn la îndrăzneală și la pace sufletească în ceea ce noi numit „săptămâna mare“, când sistemul politic și religios al acestei lumi și-au dat mâna ca să-l pună în malaxorul distrugerii totale. După propriile Sale cuvinte inspirate împăratului David în psalmul 22, sunt zilele în care va ajunge să fie contorsionat în schingiure și va lua forma unui vierme:

„Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit
şi pentru ce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s-asculţi plângerile mele?
Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi;
strig şi noaptea, şi tot n-am odihnă.
Totuşi Tu eşti Cel Sfânt
şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.
În Tine se încredeau părinţii noştri;
se încredeau, şi-i izbăveai.
Strigau către Tine, şi erau scăpaţi;
se încredeau în Tine şi nu rămâneau de ruşine.
Dar eu sunt vierme, nu om,
am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.
Toţi cei ce mă văd îşi bat joc de mine,
îşi deschid gura, dau din cap şi zic:
„S-a încrezut în Domnul! Să-l mântuiască Domnul,
să-l izbăvească, fiindcă-l iubeşte!”
Da, Tu m-ai scos din pântecele mamei,
m-ai pus la adăpost de orice grijă la ţâţele mamei mele;
10 de când eram la sânul mamei am fost sub paza Ta,
din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
11 Nu Te depărta de mine, căci s-apropie necazul
şi nimeni nu-mi vine în ajutor.
12 O mulţime de tauri sunt împrejurul meu,
nişte tauri din Basan mă înconjoară.
13 Îşi deschid gura împotriva mea,
ca un leu care sfâşie şi răcneşte.
14 Am ajuns ca apa care se scurge şi toate oasele mi se despart;
mi s-a făcut inima ca ceara
şi se topeşte înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea ca lutul
şi mi se lipeşte limba de cerul gurii;
m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Căci nişte câini mă înconjoară,
o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu,
mi-au străpuns mâinile şi picioarele;
17 toate oasele aş putea să mi le număr.
Ei însă pândesc şi mă privesc;
18 îşi împart hainele mele între ei
şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.

Cum pot fi zilele nui astfel de om zile „de biruință“? Ce fel de biruință este aceasta?

III. Oare care este mesajul îmbrăcat așa de tainic în asemenea cuvinte? Despre ce „biruință“ le vorbește El ucenicilor?

Una dinexplicații este faptul că le rostește înainte de patimile Lui și nu știa încă ce-L așteaptă. Critici literari atei pot ajunge la o asemenea concluzie, dar noi nu. El știa despre ce vorbește. Noi nu-L pricepem însă când slova este doar un ambalaj sub care trebuie să căutăm cu atenție și interes conținutul.

Același „am biruit“ (tetelestai!) îl va rosti și pe cruce, înainte de a-și încredința duhul în mâinile Tatălui Său ceresc. El știe ce spune și este deplin convins că nu greșește.

Cred că exisă două alte tete care ne pot ajuta să înțelegem sensul cuvintelor Lui și să pricepem despre ce fel de biruință vorbea El. Unul este acesta:

„Nu voi mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine“ (Ioan 14:30).

Domnul Isus s-a cobo„Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşitărât din lumea lui Dumnezeu în lumea aceasta, a fost ispitit în toate ca și noi, „dar fără de păcat“, adică nu S-a lăsat contaminat de nimic din această lume a păcatului.

Noi suntem chemați să facem calea întoarsă, să ne decontaminăm și să ieșim din sfera de influenăî a „corectitudinii politice“ a acestui veac. Aici citez cel de al doilea text care ne poate ajuta:

„Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită“ (Romani 12:2).

Sunte chemați să purtăm aceeași luptă și să câștigăm aceeași biruință a „nonconformismului“ ceresc.

Isus Christos a declarat că a biruit lumea înainte de luptele de la Calvar! El a prefațat declarația Lui cu o profeție despre luptă cumplită pe care va trebui să o ducă ucenicii:

„V-am spus aceste lucruri pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere. Au să vă dea afară din sinagogi, ba încă va veni vremea când oricine vă va ucide să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu. Şi se vor purta astfel cu voi, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. V-am spus aceste lucruri pentru ca, atunci când le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus de la început, pentru că eram cu voi. (IOan 16:1-4).

„Am ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; acum las lumea şi Mă duc la Tatăl“ (IOan 16:28).

„V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33).

Acest „în lume veți avea necazuri“ dar „să aveți pace în Mne“ este mesajul unui trimis ceresc către cei chemați să reprezinte cerul în teritoriul ustil al lumii contemporane.

El a trâit în lume, dar ca unul care nu era din lumea aceasta, iar noi trebuie să-i călcăm pe urme și să biruim călcând pe urmele Lui:

„Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem şi Noi. 
12 Când eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia pe care Mi i-ai dat şi niciunul din ei n-a pierit, afară de fiul pierzării, casă se împlinească Scriptura. 13 Dar, acum, Eu vin la Tine şi spun aceste lucruri pe când sunt încă în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină. 
14 Le-am dat Cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume. 15 Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. 16 Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. 
17 Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. 18 Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume. 19 Şi Eu Însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr. 20 Şi Mă rog nu numai pentru ei, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor“ (Ioan 17:11-20).

Cred că biruința celui schingiut trupește, dar victorios în duh poate și trebuie să fie și biruița noastră. Nu de alta, dar avem promis ajutorul Lui și oferta Lui irezistibilă care desfințează neputințele noastre:

„Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui“ (2 Corinteni 2:14).

Mă rog ca Duhul de viață să ne ilumineze acum mintea cu mesajul ascuns în slovele rostite acum peste două mii de ani.

Evangelist Luis Palau, the Billy Graham of Latin America, Has Died

Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
Home  Christian News  Evangelist Luis Palau, the Billy Graham of Latin America, Has Died

Evangelist Luis Palau, the Billy Graham of Latin America, Has Died

Luis Palau

Evangelist Luis Palau died in the early morning on Thursday March 11, 2021, after a long battle with lung cancer. He was 86 years old. His family said, “This is hard news, but Luis is experiencing the beauty of the Lord face to face.”

Palau was recently moved to hospice care at the end of February after taking a turn for the worse at the beginning of the year that required a two-week hospitalization due to lung and heart issues.

In a ChurchLeaders podcast, Palau told his listeners, “In my heart, I always wanted to preach.” And he expressed to leaders, “It’s my greatest passion to say to pastors, ‘You were called by God Himself to be His spokesman.’ “

An email from his family that was sent out to Luis Palau Association supporters said the memorial service will be a “small, private service here in Portland that will be streamed online to honor Dad’s life and the Lord.”

The memorial website www.luispalau.org was created as a place for people to remember Palau’s life and also provide an area to leave comments.

In 2018, the great evangelist who is known as the Billy Graham of Latin America said in an interview “I know that the Lord is with me by the Holy Spirit indwelling. I’m ready, I know it sounds crazy to say, ‘I can’t wait to go to heaven’ now; it’s a reality for me.’ “

Leaders Remember Palau and Encourage Others to Pray for His Family

“I am so saddened to hear of the passing of international evangelist Luis Palau. He was a beloved friend whom God used to reach millions of people with the gospel message, and I will miss him dearly. Over the years, I was blessed to hear countless stories of salvation from Luis as he brought our listeners up to date regarding his crusades and ministry efforts. His passion for sharing Jesus Christ around the world was immeasurable. As a result of Luis’ obedience to the Great Commission, there will be innumerable more people in heaven. Shirley and I send our prayers to Luis’ wife, Pat, his sons Kevin, Keith, Andrew, and Stephen, and their families.” – A statement issued by James C. Dobson, Ph.D.

“When I think of how to describe Luis Palau, the first thing that comes to mind is his joy. His radiant smile, his enthusiasm, his energy came from a deep love for Jesus and a passion for sharing grace and truth with anyone who would listen. Although Luis would not desire to glorify himself, we celebrate his faithfulness: because of his obedience over a lifetime, more than 1 billion people around the world have heard the Gospel. Luis has received the victor’s crown, the ‘Well done, good and faithful servant’ from his Savior. Though he is rejoicing in heaven, he will be sorely missed here. His friendship and mentorship meant more to me than words can adequately express. My prayers are with the Palau family in this difficult time.” – A statement issued by the President of the National Hispanic Christian Leadership Conference Rev. Samuel Rodriguez.

“In an age of movie superheroes, Luis Palau was and is a real-life hero of the faith. Luis preached the gospel of Jesus Christ to millions and was a father of the faith to thousands of Christian leaders around the world. It was my great honor to be with Luis on a number of occasions including those times of preparation for his Reno Festival in 2004 and his Sacramento Festival in 2012. I never had an experience with Luis that was not full of the love of Jesus Christ, a passion to reach the world with the good news of God’s love, and an unfailing concern for his family and ministry. We celebrate Luis’s life and pray for the comfort and encouragement of his family.” – A statement issued by the President of William Jessup University John Jackson.

“Luis Palau was the Apostle Paul to the Spanish-speaking world. He was a leader whom God used him to usher in the great revival that swept South and Central America, and that was just the beginning! Today, we lost a giant in Christian history.” – Rev. Johnnie Moore, president of The Congress of Christian Leaders

“Luis Palau has just graduated to heaven. What a powerhouse he was! As an evangelist, he preached the gospel across the globe to more than 25 million people in 72 countries. Luis lived what he preached. He once said, ‘When you face weariness, carelessness, and confusion, don’t pray for an easier life. Pray instead to be a stronger man or woman of God.’ After his battle with cancer, Luis entered into his eternal reward. Please pray for his wife, Pat, and his sons Andrew, Kevin, Keith, and their families.” – A statement issued by the Pastor of Calvary Church Skip Heitzig.

The email sent to supporters can be read below:

It is with a mixture of sadness and joy that we share with you that Dad passed away early this morning. He died suddenly and very peacefully, just as he had hoped. Mom and the family are doing well. It’s too early for details on a memorial service but we plan to have a small, private service here in Portland that will be streamed online to honor Dad’s life and the Lord. We’ll be sure to share details soon. 

We also have just launched a memorial website at www.luispalau.org. It’s a great place for people to reflect on Dad’s life and leave comments. We will also be livestreaming the memorial service from this website. Please share it with friends and family. This is hard news, but Luis is experiencing the beauty of the Lord face to face. Love to you from the family. We’ll share more news and updates in the days ahead.

Serving the Lord together, Kevin, Andrew, Keith, and Steve Palau