Christianity can be condensed into four words: Admit, Submit, Commit and Transmit. -Samuel Wilberforce
Harta lui Trump, Israelul lui Dumnezeu sau când profeția bate geografia (despre identitate)
E miezul nopții, 28 spre 29 ianuarie 2020.
Eram acuma seara cu soția în fața Spitalului Militar, unde m-am dus să mă întâlnesc cu cineva care mi-a adus o carte de la Chișinău.
Ne-a prins ora 19.00 când Times of Israel transmitea direct din Statele Unite prezentarea Planului de Pace propus de Donald Trump pentru Israel și „Palestina”.
Am stat în mașină mai bine de o jumătate de oră și ne-am uitat pe telefon la Trump și Netanyahu cum se bucurau ca doi copii de planul de pace prezentat.
A apărut pe net și o hartă, asta:
Sunt cel puțin 4 elemente noi:
1. Anexarea văii Iordanului
2. Anexarea tuturor așezărilor din Iudeea și Samaria
3. Un tunel care să lege Gaza de „Iudeea” (zona Hebron), e vorba de 35 de km distanță
4. Câteva zone în Neghev, „donate” palestinienilor, una ca zonă industrială, cealaltă ca zonă agricolă
Drumuri, poduri, treceri, treversări, ziduri, enclave, astea deja sunt vechi, oricine a fost în Israel, le-a văzut.
Dar le-a „văzut” și cine a citit Biblia, pe vremea Domnului Isus era la fel („trebuia să treacă prin Samaria„), era la fel pe vremea patriarhilor, era la fel pe vremea împăraților.
Mă uitam astă-seară cât de singuri erau cei doi: americanul Trump cu evreul Netanyahu și mă gândeam cum o lume întreagă urăște acest plan, urăște Israelul, urăște America chiar, și cum urăsc Israelul mai ales oamenii a căror identitate a fost deformată de „educația” atee, să se creadă că descind din maimuțe și că toți oamenii suntem turme în conflict.
Păi, dacă descindem din maimuțe, atunci avem drept geografic asupra locului pe care stăm, aceasta este legitimitatea proprietății noastre, avem drept asupra pământului pe care-l ocupăm, asupra pomilor pe care ne cățărăm, asupra movilelor pe care ne urcăm….și ne lăudăm, că noi am fost primii acolo.
Și nu care cumva să îndrăznească vreun alt descendent să ne vrea movila, nu, nu….
Dar pentru că nu ne tragem din maimuțe, pentru că am fost creați direct oameni, și deștepți, și compleți, și pentru că Tatăl nostru ne-a lăsat o carte, identitatea noastră nu este dată de turma în care ne luptăm, nici de movila pe care ne-am urcat, nici de locul geografic unde ne-am născut.
Identitatea noastră este definită de Dumnezeu.
Granițele popoarelor, Dumnezeu le întinde și El le retrage.
Din El ne tragem și noi, iar dacă credem Cuvintele Lui, suntem copiii Lui.
Fiii ai lui Avraam sunt cei ce au credință.
Personal mă socotesc descendent al lui Avraam, am credința lui Avraam, credința aceea care l-a făcut să peregrineze întreaga viață ca străin printr-o țară care nu era a lui, știind bine că sămânța lui, urmașii lui, la multe generații după el, vor stăpâni acel pământ.
După 3000 de ani profeția se împlinește exploziv.
Cine citește Biblia și privește știrile, crede și vede.
Se împlinește profeția din Ezechiel 37, „oasele” s-au adunat și sunt o mare oștire.
Se împlinește Ezechiel 38, munții lui Israel nu mai sunt pustii, se împlinește Ieremia, când vânătorii îi vânează pe evrei, se împlinesc profețiile Bibliei, rânduleț cu rânduleț.
S-a împlinit profeția din Daniel, că după 2300 de ani de când s-a bătut un Țap cu un Berbece, sfântul locaș va fi curățat.
Asta am văzut eu astă-seară pe telefon stând în mașină cu soția și am dat dreptate lui Netanyahu care a spus deja a nu știu câta oară: trăim vremuri profetice.
Citeam zilele trecute cum evreii din Ucraina fug în Israel, fugăriți de război, cum evreii din Franța pleacă în Israel datorită antisemitismului islamic etc. etc.
Aceste lucruri, extinderea și întărirea Israelului, exodul evreilor spre Israel, ura lumii, nu se întâmplă pentru că vrea Trump sau pentru că evreii au bani, ci pentru că Dumnezeu a profețit și a planificat să fie așa.
Unde este sufletul tău în toată ecuația asta istorică și geografică?
La ce te raportezi, cine ți-a scris buletinul de identitate, profeția sau geografia?
Ești al lui Dumnezeu, cuvântul lui te ghidează, sau ești al obiectelor din jur, al celor pe care le ai sau al celor pe care le dorești și pentru care tragi și lupți.
Nu cumva ai o viziune de 2 metri cubi, mărginită strict de materie?
Cercetează-te!
Crezi cuvântul lui Dumnezeu, vezi în știri și evenimente împlinirea profețiilor, Îl aștepți pe Domnul Isus?
Cum stai cu cugetul?
Te silești să fi găsit „înaintea Lui fără prihană, fără vină și în pace„?
Orice criteriu de atașament și orice formă de apartenență îți pot oferi o senzație de protecție cam ca și cea oferită de fiecare din cele două turme de maimuțe din filmul de mai sus (mai ales când este și un conflict) dar identitatea ta nu este acea ambiție și râcă.
Să vă arăt și ce carte mi-a trimis astă-seară prietenul din Chișinău:
Am realizat după ce am citit cartea „Biserica trebuie să rămână biserică” că Stalin a aplicat științific tehnologii de construcție identitară, și de demolare identitară în același timp. Și pentru etnii…și pentru religii. Și nu numai Stalin, și Barnevernet face asta și educația atee din școli face o demolare de identitate oră după oră, poveste după poveste.
Identitatea se poate construi și se poate demola, există tehnici.
Nu lăsa pe alții să îți scrie povestea, să îți spună cine ești tu.
Înainte să vă mai scriu ceva despre identitate, mă reîntorc la conflictul israeliano-arab.
Să știți că în lumea aia (și asta) „confuză și nebună” există și oameni normali, chiar foarte normali, cu buletin corect.
Când am fost în Israel, primele 4-5 zile am fost de capul nostru: mașină închiriată și mers unde am vrut…ca Avraam, apoi în grup.
Într-una din zile, am fost la Jaffa la adunare, o adunare de frați, mică, pe bulevardul principal din Jaffa (oraș mixt, totuși cu 35% arabi) sala mică cu intrare direct din bulevard, fără hol și ușa fără să fie încuiată. Acolo am și vorbit puțin, am fost tradus în ebraică de o soră plecată din România, evreică, adunare de evrei-evrei, creștini. Doar creștini, fără alt nume.
Mi-a povestit sora asta o întâmplare parcă de pe altă planetă.
Cu mulți ani în urmă erau ei strânși acolo la adunare când s-a deschis ușa și au intrat în sală un grup mare de arabi, familii, care văzuseră ce scria afară.
Au zis: „și noi suntem creștini, suntem ca voi.” Erau din Samaria, (West-Bank, Cis-iordania, „teritoriile ocupate”, cum zic la radio).
S-au întrebat unii pe alții, s-au cercetat și au început ulterior să se viziteze periodic, de atunci merg unii la alții, fac frângerea pâinii împreună, stau la agape, aduc fiecare mâncare și petrec timp.
Acea istorie mi s-a părut cel mai miraculos lucru din Israel.
Se poate să renunți la identitatea ta greșită, să-ți arzi buletinul tipărit de dușmanul sufletului tău și să-ți asumi identitatea cărții, a Tatălui tău drept.
Cu buletinul ăsta vei putea și intra în țara Lui, fără viză.
Să mai scriu despre identitate.
E o problemă de căpătâi.
La Corint a fost prima problemă, cea mai mare, cea dintâi: „unul zice: eu sunt al lui Pavel….”
Asta nu-i identitate corectă, Pavel e prea puțin, apoi ca Pavel mai sunt, noi toți oamenii suntem ieșiți dintr-un singur om, avem un singur Tată în ceruri.
Duhul de „noi și voi”, de „turmă de maimuțe luptătoare” poate hrăni nevoia de apartenență, poate simula senzația de protecție a comunității, dar nu are suport logic.
Cu cine să ne identificăm?
Cu Cel din care venim, cu Cel spre care mergem, cu Cel care ne-a trimis în lume și ne ține, cu Cel care trage și ne iubește.
Asta e identitate.
Dacă ai buletin pe care scrie creștin și încă ceva, creștin cu codiță, cum zicea fratele Moldoveanu, ăsta-i certificat de turmă, nu-i identitate creștină.
Nu te-ai făcut una cu Hristos când mai ai un nume, ci cu grupul a cărui etichetă o porți.
Iar pentru că „de la început n-a fost așa” și cineva a folosit tehnici de deconstrucție identitară asupra ta, trebuie să-ți revii, să-ți „refaci buletinul” și să îți asumi singura identitate onorabilă și valabilă.
La conflictul israeliano-arab vedem cum se conturează tot mai ascuțit două puncte de vedere: unul ateist, istorico-geografic, darwinist, care spune că palestinienii au drept istoric și evreii n-au ce căuta acolo și celălalt punct de vedere, biblic, credincios, profetic, care spune că întoarcerea evreilor și stăpânirea Israelului de către ei sunt evenimente profetice.
E vorba de două surse de identitate care crează aceste două puncte de vedere, aceste două legitimități. Dar mai multe despre identitate voi relata când voi descrie tehnicile de reconstrucție identitară aplicate de Stalin și urmașii săi, la ruși, la noi, în China și de alții după el din păcate și în America și Europa acestor zile.
La fel e și sufletul tău: o luptă pentru definire identitară.
Cine îți scrie numele și cine îți face planul vieții?
Profeția lui Dumnezeu sau geografia, istoria, nația, conjunctura. etc.?
(Linkurile le pun mâine cu voia lui Dumnezeu, scriu deja de două ore și mâine (azi) merg la lucru.)
Cu pace!https://vesteabuna.wordpress.com/2020/01/29/harta-lui-trump-israelul-lui-dumnezeu-sau-cand-profetia-bate-geografia-despre-identitate/
Eram acuma seara cu soția în fața Spitalului Militar, unde m-am dus să mă întâlnesc cu cineva care mi-a adus o carte de la Chișinău.
Ne-a prins ora 19.00 când Times of Israel transmitea direct din Statele Unite prezentarea Planului de Pace propus de Donald Trump pentru Israel și „Palestina”.
Am stat în mașină mai bine de o jumătate de oră și ne-am uitat pe telefon la Trump și Netanyahu cum se bucurau ca doi copii de planul de pace prezentat.
A apărut pe net și o hartă, asta:
Sunt cel puțin 4 elemente noi:
1. Anexarea văii Iordanului
2. Anexarea tuturor așezărilor din Iudeea și Samaria
3. Un tunel care să lege Gaza de „Iudeea” (zona Hebron), e vorba de 35 de km distanță
4. Câteva zone în Neghev, „donate” palestinienilor, una ca zonă industrială, cealaltă ca zonă agricolă
Drumuri, poduri, treceri, treversări, ziduri, enclave, astea deja sunt vechi, oricine a fost în Israel, le-a văzut.
Dar le-a „văzut” și cine a citit Biblia, pe vremea Domnului Isus era la fel („trebuia să treacă prin Samaria„), era la fel pe vremea patriarhilor, era la fel pe vremea împăraților.
Mă uitam astă-seară cât de singuri erau cei doi: americanul Trump cu evreul Netanyahu și mă gândeam cum o lume întreagă urăște acest plan, urăște Israelul, urăște America chiar, și cum urăsc Israelul mai ales oamenii a căror identitate a fost deformată de „educația” atee, să se creadă că descind din maimuțe și că toți oamenii suntem turme în conflict.
Păi, dacă descindem din maimuțe, atunci avem drept geografic asupra locului pe care stăm, aceasta este legitimitatea proprietății noastre, avem drept asupra pământului pe care-l ocupăm, asupra pomilor pe care ne cățărăm, asupra movilelor pe care ne urcăm….și ne lăudăm, că noi am fost primii acolo.
Și nu care cumva să îndrăznească vreun alt descendent să ne vrea movila, nu, nu….
Dar pentru că nu ne tragem din maimuțe, pentru că am fost creați direct oameni, și deștepți, și compleți, și pentru că Tatăl nostru ne-a lăsat o carte, identitatea noastră nu este dată de turma în care ne luptăm, nici de movila pe care ne-am urcat, nici de locul geografic unde ne-am născut.
Identitatea noastră este definită de Dumnezeu.
Granițele popoarelor, Dumnezeu le întinde și El le retrage.
Din El ne tragem și noi, iar dacă credem Cuvintele Lui, suntem copiii Lui.
Fiii ai lui Avraam sunt cei ce au credință.
Personal mă socotesc descendent al lui Avraam, am credința lui Avraam, credința aceea care l-a făcut să peregrineze întreaga viață ca străin printr-o țară care nu era a lui, știind bine că sămânța lui, urmașii lui, la multe generații după el, vor stăpâni acel pământ.
După 3000 de ani profeția se împlinește exploziv.
Cine citește Biblia și privește știrile, crede și vede.
Se împlinește profeția din Ezechiel 37, „oasele” s-au adunat și sunt o mare oștire.
Se împlinește Ezechiel 38, munții lui Israel nu mai sunt pustii, se împlinește Ieremia, când vânătorii îi vânează pe evrei, se împlinesc profețiile Bibliei, rânduleț cu rânduleț.
S-a împlinit profeția din Daniel, că după 2300 de ani de când s-a bătut un Țap cu un Berbece, sfântul locaș va fi curățat.
Asta am văzut eu astă-seară pe telefon stând în mașină cu soția și am dat dreptate lui Netanyahu care a spus deja a nu știu câta oară: trăim vremuri profetice.
Citeam zilele trecute cum evreii din Ucraina fug în Israel, fugăriți de război, cum evreii din Franța pleacă în Israel datorită antisemitismului islamic etc. etc.
Aceste lucruri, extinderea și întărirea Israelului, exodul evreilor spre Israel, ura lumii, nu se întâmplă pentru că vrea Trump sau pentru că evreii au bani, ci pentru că Dumnezeu a profețit și a planificat să fie așa.
Unde este sufletul tău în toată ecuația asta istorică și geografică?
La ce te raportezi, cine ți-a scris buletinul de identitate, profeția sau geografia?
Ești al lui Dumnezeu, cuvântul lui te ghidează, sau ești al obiectelor din jur, al celor pe care le ai sau al celor pe care le dorești și pentru care tragi și lupți.
Nu cumva ai o viziune de 2 metri cubi, mărginită strict de materie?
Cercetează-te!
Crezi cuvântul lui Dumnezeu, vezi în știri și evenimente împlinirea profețiilor, Îl aștepți pe Domnul Isus?
Cum stai cu cugetul?
Te silești să fi găsit „înaintea Lui fără prihană, fără vină și în pace„?
Orice criteriu de atașament și orice formă de apartenență îți pot oferi o senzație de protecție cam ca și cea oferită de fiecare din cele două turme de maimuțe din filmul de mai sus (mai ales când este și un conflict) dar identitatea ta nu este acea ambiție și râcă.
Să vă arăt și ce carte mi-a trimis astă-seară prietenul din Chișinău:
Am realizat după ce am citit cartea „Biserica trebuie să rămână biserică” că Stalin a aplicat științific tehnologii de construcție identitară, și de demolare identitară în același timp. Și pentru etnii…și pentru religii. Și nu numai Stalin, și Barnevernet face asta și educația atee din școli face o demolare de identitate oră după oră, poveste după poveste.
Identitatea se poate construi și se poate demola, există tehnici.
Nu lăsa pe alții să îți scrie povestea, să îți spună cine ești tu.
Înainte să vă mai scriu ceva despre identitate, mă reîntorc la conflictul israeliano-arab.
Să știți că în lumea aia (și asta) „confuză și nebună” există și oameni normali, chiar foarte normali, cu buletin corect.
Când am fost în Israel, primele 4-5 zile am fost de capul nostru: mașină închiriată și mers unde am vrut…ca Avraam, apoi în grup.
Într-una din zile, am fost la Jaffa la adunare, o adunare de frați, mică, pe bulevardul principal din Jaffa (oraș mixt, totuși cu 35% arabi) sala mică cu intrare direct din bulevard, fără hol și ușa fără să fie încuiată. Acolo am și vorbit puțin, am fost tradus în ebraică de o soră plecată din România, evreică, adunare de evrei-evrei, creștini. Doar creștini, fără alt nume.
Mi-a povestit sora asta o întâmplare parcă de pe altă planetă.
Cu mulți ani în urmă erau ei strânși acolo la adunare când s-a deschis ușa și au intrat în sală un grup mare de arabi, familii, care văzuseră ce scria afară.
Au zis: „și noi suntem creștini, suntem ca voi.” Erau din Samaria, (West-Bank, Cis-iordania, „teritoriile ocupate”, cum zic la radio).
S-au întrebat unii pe alții, s-au cercetat și au început ulterior să se viziteze periodic, de atunci merg unii la alții, fac frângerea pâinii împreună, stau la agape, aduc fiecare mâncare și petrec timp.
Acea istorie mi s-a părut cel mai miraculos lucru din Israel.
Se poate să renunți la identitatea ta greșită, să-ți arzi buletinul tipărit de dușmanul sufletului tău și să-ți asumi identitatea cărții, a Tatălui tău drept.
Cu buletinul ăsta vei putea și intra în țara Lui, fără viză.
Să mai scriu despre identitate.
E o problemă de căpătâi.
La Corint a fost prima problemă, cea mai mare, cea dintâi: „unul zice: eu sunt al lui Pavel….”
Asta nu-i identitate corectă, Pavel e prea puțin, apoi ca Pavel mai sunt, noi toți oamenii suntem ieșiți dintr-un singur om, avem un singur Tată în ceruri.
Duhul de „noi și voi”, de „turmă de maimuțe luptătoare” poate hrăni nevoia de apartenență, poate simula senzația de protecție a comunității, dar nu are suport logic.
Cu cine să ne identificăm?
Cu Cel din care venim, cu Cel spre care mergem, cu Cel care ne-a trimis în lume și ne ține, cu Cel care trage și ne iubește.
Asta e identitate.
Dacă ai buletin pe care scrie creștin și încă ceva, creștin cu codiță, cum zicea fratele Moldoveanu, ăsta-i certificat de turmă, nu-i identitate creștină.
Nu te-ai făcut una cu Hristos când mai ai un nume, ci cu grupul a cărui etichetă o porți.
Iar pentru că „de la început n-a fost așa” și cineva a folosit tehnici de deconstrucție identitară asupra ta, trebuie să-ți revii, să-ți „refaci buletinul” și să îți asumi singura identitate onorabilă și valabilă.
La conflictul israeliano-arab vedem cum se conturează tot mai ascuțit două puncte de vedere: unul ateist, istorico-geografic, darwinist, care spune că palestinienii au drept istoric și evreii n-au ce căuta acolo și celălalt punct de vedere, biblic, credincios, profetic, care spune că întoarcerea evreilor și stăpânirea Israelului de către ei sunt evenimente profetice.
E vorba de două surse de identitate care crează aceste două puncte de vedere, aceste două legitimități. Dar mai multe despre identitate voi relata când voi descrie tehnicile de reconstrucție identitară aplicate de Stalin și urmașii săi, la ruși, la noi, în China și de alții după el din păcate și în America și Europa acestor zile.
La fel e și sufletul tău: o luptă pentru definire identitară.
Cine îți scrie numele și cine îți face planul vieții?
Profeția lui Dumnezeu sau geografia, istoria, nația, conjunctura. etc.?
(Linkurile le pun mâine cu voia lui Dumnezeu, scriu deja de două ore și mâine (azi) merg la lucru.)
Cu pace!https://vesteabuna.wordpress.com/2020/01/29/harta-lui-trump-israelul-lui-dumnezeu-sau-cand-profetia-bate-geografia-despre-identitate/
